"Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România" 

Dumbrăveanca este o specie cuibăritoare în zonele temperate din Europa şi Asia, ocupând habitatele de silvostepă. Distribuţia speciei e concentrată mai ales în Europa. În zilele noastre cuibăreşte în Europa Centrală, în Peninsula Iberică şi Italică până în Asia Centrală. În secolul nostru dumbrăveanca a înregistrat o restrângere continuă a arealului. Astfel a dispărut ca specie cuibăritoare din Danemarca, Elveţia şi o mare parte a Germaniei. La fel a dispărut şi din partea de vest a Ungariei, deşi era o specie comună în prima jumătate a secolului XX. Cele mai posibile cauze ale scăderii sunt pierderea habitatelor, tăierea arborilor bătrâni cu scorburi, folosirea pesticidelor în agricultură şi abandonarea păşunilor.

În Ungaria mai există circa 1000-2000 de perechi (conform recensământului din 2007, după Tamás Szitta). Specia există doar la est de Dunăre, iar populaţia se pare că s-a stabilizat datorită eforturilor de conservare care au început în anii 1980. Astăzi există peste 600 de cuiburi artificiale amplasate numai pentru această specie. Cuiburile sunt verificate anual, cele deteriorate se schimbă, se adună date despre pontă şi puii sunt inelaţi. Rata de ocupare a cuiburilor a crescut constant şi depăşeşte 50%.

Pentru că eforturile de conservare din Ungaria au fost în mare parte încoronate de succes, s-a hotărât ca primii paşi pentru conservarea speciei trebuie făcuţi şi la noi. Ştiam că în România specia este distribuită în zonele de câmpie şi de deal din Banat, Crişana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova, lipsind din Transilvania. Totuşi avem doar estimări privind numărul de perechi (din literatură reiese că ar fi undeva între 2400 şi 6500 de perechi, în scădere).  Proiectul este finanţat de BirdLife International şi LUSH Retail Ltd şi are ca scop estimarea numărului de perechi prin evaluări făcute în toate zonele din arealul de răspândire din România.

Între iunie şi august 2007 s-au efectuat ieşiri în teren cu ajutorul voluntarilor membrii SOR din toată ţara, utilizând metoda transectelor. Transectele (de 30 km lungime de parcurs cu maşina sau 2x5 km parcurşi pe jos) au fost selectate în apropierea localităţii dorite de voluntari. Metoda de procurare a datelor a fost simplă: parcurgând traseul, voluntarul a înregistrat pe un formular de teren numărul de exemplare văzute şi informaţii privind habitatul. În cazul în care reuşim să acoperim cât mai uniform o regiune cu astfel de transecte verificate anual, se va putea estima numărul de perechi.
În 2007 s-au realizat 51 de transecte pe care au fost observate 217 de exemplare. Rezultatele sunt prezentate pe harta de mai jos.

Cu toate că nu am reuşit să acoperim decât unele regiuni din areal, sperăm că vom putea continua acest recensământ în anii următori, atrăgând din ce în ce mai mulţi voluntari. Pe lângă evaluări, dorim să începem o campanie de amplasare de scorburi mai ales în zonele unde specia suferă de lipsa locurilor de cuibărit. Astfel, în partea de vest a ţării, unde dumbrăveanca nu are locuri favorabile de cuibărit, va fi relativ uşor să atragem o parte din păsările din populaţia stabilizată din Ungaria. Totuşi, specia poate fi protejată pe termen lung doar prin asigurarea habitatelor (păşuni, fânaţe şi terenuri agricole gospodărite în mod cât mai tradiţional) şi locurilor de cuibărit (arbori bătrâni şi pereţi de loess). Dorim să implicăm cât mai mulţi voluntari în eforturile de a evalua şi proteja această specie.

Mulţumim voluntarilor Puran Vasilica Victoria, Diaconu Alexe, Petre Teodor, Petrovici Milca, Baltag Emanuel-Stefan, Stefan Andrei, Mestecaneanu Adrian, Ignat Alina-Elena, Domşa Cristian, Sándor D. Attila

Home | Despre noi | Stiri | Consevare | Hai cu noi | Publicatii si materiale | Link-uri utile | Contact | Cautare
© 2004 Societatea Ornitologica Romana. Alege pasarile. Alege natura. Alege-ti viitorul.
Design: Grafmedium