Lăcar de mlaştină ( Acrocephalus palustris )

Lăcar de mlaştină ( <i>Acrocephalus palustris </i>) L13. Cuibareste in vegetatia ierboasa inalta, de-a lungul tarmurilor de mlastini sau rauri, in buruieni din culturile agricole, in timpul secerisului, in stufarisuri mai uscate cu buruieni. Foarte asemanator cu lacarul de stuf, dar cioc putin mai scurt, picioare deschise la culoare, colorit mai maro-verzui deasupra (la adult) si aproape curat alb dedesubt. Juv. se distinge vag de juv. de lacar de stuf prin culoarea picioarelor si nuanta mai putin maronie a penajului dorsal. Criterii de identificare constituie mai degraba habitatul (este rareori vazut in stufarisul tipic de balta) si cantecul. Canta ziua si noaptea. Tempo-ul cantecului variaza, uneori incetinindu-se si coborand ca tonalitate, se fixeaza la cateva sunete imitative pe care le repeta, apoi se acce-lereaza si izbucneste intr-o imitatie plina de virtuozitate (adesea imita glasul de pitigoi albastru, cotofana, randunica, cinteza si mierla). Cantecul este, in general, melodios, dar include unele intercalari aspre (tciur, ca al florintelului, care lipsesc la lacarul de stuf). Glas de contact sau alarma tcic-tcic (sonor, repetat), tiuc, tic-tirric.