Aquila heliaca

Acvila de camp / Accipitride

Acvila de camp, cunoscuta si sub denumirea de Acvila imperiala, este o specie caracteristica zonelor impadurite, situate in apropierea zonelor deschise, agricole sau de pasune. Lungimea corpului este de 70 - 83 cm si greutatea medie cuprinsa intre 2.400 – 4.500 g. Anvergura aripilor este cuprinsa intre 175 – 205 cm. Este o rapitoare mare, cu un penaj maro inchis. Adultii au infatisare similara si ajung la acest penaj in 6 ani. Poate fi confundata cu acvila de munte (Aquila chrysaetos), dar are coada mai scurta si aripile mai largi. Se hraneste cu mamifere mici, pasari, dar si cu lesuri.

Localizare si comportament
Este o specie raspandita in centrul si estul continentului european. Este o specie monogama intreaga viata si poate atinge o varsta de 55 de ani. Ritualul nuptial se desfasoara prin inaltarea in aer a partenerilor, in timp ce scot la unison sunete de chemare, dupa care plonjeaza si se rostogolesc in aer, cu gherele atasate unul de celalalt. Vaneaza solitar in timp ce planeaza. Poate obliga alte pasari rapitoare sa renunte la hrana prinsa si uneori obtine cea mai mare cantitate de hrana in acest fel. Cuibul este instalat in copaci (cei cu varful rupt sunt preferati) la inaltimi variabile, de la cativa metri pana la 30 – 40 m si poate atinge o circumferinta de 3 m, dupa ce este folosit mai multi ani. Cuibaresc si pe platforme artificiale, iar din 1986, in Franta, au cuibarit si in captivitate. Ierneaza in Africa si Peninsula Arabiei.

Populatie

Populatia europeana a speciei este foarte mica si cuprinsa intre 850 – 1.400 perechi. A descrescut semnificativ in perioada 1970 – 1990. Desi in cea mai mare parte a teritoriului, a descrescut si in perioada 1990 – 2000, in Rusia s-a mentinut stabila, ceea ce a determinat pastrarea stabila a populatiei. Cele mai mari efective sunt prezente in Rusia, Ungaria si Macedonia.

Imperechere
Soseste din cartierele de iernare in martie. La construirea cuibului participa ambii parteneri si este alcatuit din crengi si captusit cu vegetatie. Femela depune 2-3 oua pana la mijlocul lunii aprilie si au o dimensiune medie de 72,5 x 56,3 mm. Incubatia dureaza in medie 43 de zile si este asigurata de ambii parinti. In cazul in care cantitatea de hrana este insuficienta, puiul mai mare este agresiv fata de puiul mai mic si poate sa-l omoare, sau acesta moare de inanitie. Puii devin zburatori la 60 – 65 de zile, insa raman dependenti de parinti inca 14 – 21 de zile.

Amenintari si masuri de conservare
Reducerea suprafetelor impadurite, taierea copacilor batrani, deranjul determinat de activitatile forestiere si de vanatoare, sunt principalele pericole pentru specie. Un Plan International de Actiune a fost elaborat in 1996. Imbunatatirea activitatilor forestiere, pastrarea copacilor batrani in zonele de cuibarit si reducerea deranjului produs de activitatile umane, in special de vanatoare, sunt absolut necesare pentru conservarea speciei.

Etimologie
Aquila – nume lat. – acvila, pajura
heliaca – de la gr. helios - soare