Parus palustris

Pitigoi sur / Paride

Cel mai adesea poate fi intalnit in padurile din apropiere de zone umede, dar si in parcuri, gradini si livezi. Partile superioare sunt gri-maronii si partile inferioare sunt albicioase. Crestet si ceafa negre, obraji albi, o bavetica neagra sub cioc. Seamana cu pitigoiul de zavoi, dar are coada in furca, bavetica mai mica si crestet mai lucios. Lungimea corpului de 11,5-13 cm, anvergura 18-19 cm, masa corporala medie de 12g. Se hraneste cu insecte si paianjeni in sezonul de imperechere, cu nuci si seminte in toamna si iarna. Durata medie de viata in salbaticie este de doi ani.

Locatie si comportament
Este un rezident stabil in aproape toata Europa. In general, este o specie sedentara, desi populatiile din nordul indepartat pot migra spre sud in iernile foarte friguroase. Se hraneste in timpul zilei, pe sol, iar deseori isi face provizii de hrana pentru perioadele cand nu mai gaseste. Atinge maturitatea sexuala la varsta de un an. Specia este monogama si perechile raman impreuna pe viata, deseori, si isi apara teritoriul pe toata durata unui an. Masculii le ofera hrana femelelor in ritualul nuptial, de la inceputul construirii cuibului si pana la iesirea puilor din oua. Femela construieste cuibul in forma de cupa din muschi, intr-o scorbura de copac sau o cavitate pe sol sau intr-un perete.

Populatie
Populatia cuibaritoare din Europa este foarte mare: 3-6 milioane de perechi. Specia a suferit un declin in unele parti ale Europei, intre 1990 si 2000, dar celelalte populatii au ramas stabile.

Cuibarit
La finele lunii aprilie sau in mai, femela depune si cloceste sapte-10 oua, timp de 13-17 zile. Marimea medie a oului este de 16x12 mm. Ambii parinti hranesc puii timp de 1-20 de zile de la eclozare, pana cand acestia parasesc cuibul. Puii vor fi sustinuti cu hrana de parinti inca una sau doua saptamani. Fiecare pereche scoate un rand, ocazional doua randuri de pui pe an.

Amenintari si coservare
Declinul a fost atribuit partial schimbarilor din structura padurilor, care au fost taiate pentru a face loc pajistilor. In acest fel sunt eliminati arborii pitici de care pitigoii au nevoie pentru a se hrani.