Share

ȘTIRI PROIECT POIM Moldova

Ce mai descoperă herpetologii în proiectele SOR

26 februarie 2019

Raluca Melenciuc, Ștefan Zamfirescu, Paul Dincă, Petronel Spăseni și Alexandru Strugariu sunt cei cinci experți herpetologi care lucrează în proiectul „Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate Acumulările Belcești, Sărăturile Jijia Inferioara Prut, Eleșteele Jijiei și Miletinului și Balta Teiva Vișina”.

Cea mai mare parte din munca lor se desfășoară pe teren, fie dimineața cu noaptea în cap, fie noaptea, când broaștele devin active și pot fi observate. Cele mai mari provocări nu sunt găsirea reptilelor și amfibienilor, ci se leagă de slalomul printre câinii de la stâne sau drumurile la serviceul auto. 

Nu de puține ori terenul accidentat i-a trimis din teren, la service, cu mașinile proprii. Cei cinci exploratori herpetologi spun că e nevoie de multă încăpățânare și consecvență pentru a practica această meserie, dar atunci când descoperă specii care nu au fost semnalate niciodată în sit, simt că munca lor e importantă.

De ce le spunem exploratori? Pentru că ei sunt aceiași oameni care lucrează și la Grupul Herpetologic Moldavica, o organizație care de 15 ani monitorizează populații de vipere din România, o organizație care a reușit să mai și educe și, astfel, să mai atenueze din conflictul om-șarpe. Nu îi întrebați dacă broasca râioasă transmite râia, s-ar putea să mintă și să spună DA, doar pentru a vă convinge să nu le deranjați. 🙂  

Broasca de pământ brună, apariție nouă în situl Sărăturile Jijia Inferioară Prut

Broasca de pământ brună (Pelobates fuscus) preferă zonele cu soluri afânate sau argiloase, care se sapă uşor, din regiunile de câmpie şi de deal. În apă se întâlneşte numai în perioada de reproducere și preferă bălţile mari şi adânci.

Cei cinci herpetologi povestesc că este foarte greu de găsit și asta din cauză că trăiește în cea mai mare parte a zilei îngropată în pământ și doar noaptea devine activă. Specia nu era menționată în fișa standard a sitului, așa că bucuria descoperirii acestei specii a fost cu atât mai mare.

Broasca de pământ brună are ochii mari, cu pupila verticală, care noaptea devine rotundă. Prezintă un colorit destul de variabil, iar fondul poate fi cenuşiu-măsliniu, brun deschis, galben sau alb-gălbui cu pete mari sau marmoraţii brune, brun-măslinii sau brun-roşcate.

Hrana acestui amfibian este constituită în special din insecte şi râme. 

Specia se întâlnește în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est, până în Munţii Urali, dar pătrunde şi în Asia până în Kazahstan.

În România, specia este întâlnită în toate regiunile de câmpie şi de deal, până la altitudini de 500 metri. 

Broasca roșie de pădure la Acumulările Belcești 

Broasca roșie de pădure (Rana dalmatina) este o specie pe care o întâlnim în cea mai mare parte a Europei, dar excepție fac Peninsula Iberică și nordul continentului. În România, poate fi întâlnită în păduri sau zone mlăștinoase din regiunile de câmpie și deal, până la o altitudine de 900 de metri. În situl din proiect, specia poate fi întâlnită în zonele unde există pădure. 

Broasca roșie de pădure are un mod de viață terestru și diurn. Stă ascunsă sub tufe sau în frunzișul uscat, unde este perfect camuflată. În mediul acvatic este întâlnită doar în perioada de reproducere. Talia adulților ajunge la 7-8 cm, iar coloritul variază de la galben-cenușiu până la galben-cărămiziu, iar pe spate poate prezenta puncte negre. Pe membrele posterioare are dungi late, transversale, mai închise la culoare. 

Lungimea botului este egală sau puțin mai mică decât lățimea, iar pupila ochilor este verticală. În regiunea temporală, prezintă o pată mare, cafenie. Masculul, chiar dacă nu are saci vocali, scoate un sunet de intesitate joasă. Împerecherea are loc noaptea.

Herpetologii spun că prezența broaștei roșii de pădure în situl de la Belcești ne arată că aici este un habitat forestier important: vorbim despre o pădure foarte veche a cărei continuitate a fost întreruptă odată cu dezvoltarea agriculturii. 

Activitățile de cercetare sunt realizate în cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate ROSPA0109 Acumulările Belcești, ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară Prut, ROSPA0042 Eleșteiele Jijiei și Miletinului și 2.553. Balta Teiva Vișina”.

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

 

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12