Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) 
Proiect
Specia cuibărește în peninsulele Taimyr, Gydan și Yamal din tundra rusească. Își așează cuiburile în apropierea celor de șoim călător (Falco peregrinus) și de bufniță polară (Bubo scandiaca), specii care le oferă protecție față de prădătorii tereștri. Sezonul de cuibărit depinde și de numărul mare sau mic de lemingi, specie de rozător care îi poate îndestula sau nu pe prădători, iar vânătoarea de gâște devine mult mai redusă.
Migrația de toamnă începe în primele zile din septembrie, iar cea de primăvară în martie. Aproape toată populația globală (80-90%) iernează, în principal, în regiunea Dobrogei, atât în România, cât și în Bulgaria. Uneori, stoluri mici mai rămân să ierneze pe țărmul Marii Caspice, în Azerbaijan, în timp ce altele ajung în Grecia, iar rareori, în număr foarte mic, unele stoluri migrează până în Ungaria, Turcia, Iran și Irak. De obicei, formează stoluri alături de gârlițele mari (Anser albifrons). În România și Bulgaria, în principalele cartiere de iernare, gâștele se hrănesc pe terenurile agricole cultivate cu grâu de toamna și orz, resturi de porumb, ierburi și răpită. Din când în când, păsările zboară la lacurile de coastă pentru a se adăpa. Aceste lacuri, situate de obicei la 50 de kilometri de zona de hrănire, sunt folosite și ca locuri de înnoptat. Apropierea acestora de locurile de hrănire poate influența și distribuția gâștelor pe timp de iarnă.
De ce monitorizăm populația de gâște?
Actuală populație de gâscă cu gât roșu ne poate oferi răspunsul la întrebarea legată de mărimea efectivelor la nivel planetar: dacă se mențin, cresc sau scad. Această informație este extrem de importantă pentru ornitologi, pentru a înțelege dacă eforturile sunt targetate eficient pentru protecția speciei.
De ce să participi la monitorizare?
Într-un proiect de monitorizare pe termen lung, participarea fiecărui voluntar este crucială. Vremea nu este cea mai blândă pe timp de iarnă. O zi de monitorizare începe la ora 5 dimineața și se încheie după-amiaza târziu. Să stai toată ziua pe teren, pe ploaie, pe ninsoare, în frig – asta înseamnă să fii voluntar ornitolog. Pentru a obține cifre precise, este nevoie ca toate siturile să fie monitorizate în același timp. Peste 30 de zone importante pentru specie se află în sud-estul României. Să fim în toate, în același timp, este aproape misiune imposibilă. De aceea avem nevoie de voluntari alături de care să putem monitoriza toate zonele în acest proiect extrem de dificil.
Ce o să înveți?
Participarealaproiect va va duce și informații și experiență. Veți învață să recunoașteți diferite specii de gâște sălbatice, habitatele lor, penajul. Veți învăță să deosebiți gâștele între ele după gâgâitul pe care îl scot. Veți vedea uluitoarea decolare a sute de mii de gaste. Vă veți face noi prieteni din România și din străinătate. E posibil să aveți norocul să fotografiați superbele gâște cu gât roșu în zbor. Veți deveni o parte din comunitatea de oameni care lucrează pentru natură și care se luptă să protejeze una dintre cele mai vulnerabile specii la nivel global.
Cine participă?
În acest proiect, principalii parteneri sunt Societatea Ornitologică Română și Bulgarian Society for the Protection of Birds. Primele numărători au început în anii 90, cu sprijin dela partenerii internaționali Royal Society for the Protection of Birds și Wildfowl & Wetland Trust. La început, numărătorile erau călătorii prin Dobrogea, fără un sistem bine pus la punct. Din anii 2000, numărătorile s-au făcut după reguli tot mai precise, au acoperit o arie mai mare, au implicat mai multe echipe de voluntari, iar tot mai multe date au fost strânse. Până acum, sute de membri din aceste organizații sunt implicați și se adună date tot mai relevante, iar dvs puteți face parte din această echipă.
Cum te implici?
Gândește-te foarte bine la cât de pregătit ești ca să ieși pe teren în condiții de iarnă. Verifică-ți echipamentul de teren, de la șosete la mănuși. Informează-te de pe site-ul SOR și află care sunt datele la care sunt programate numărătorile. Alege o dată sau o perioada în care poți și vrei să participi. Scrie-ne pe email la emil.todorov@sor.ro și lasă-ne datele tale de contact. Spune-ne și dacă poți contribui la organizarea monitorizării – de exemplu, poți veni cu mașina personală, poți sămai iei pe cineva cu tine etc.
Proiectul LIFE16 NAT/BG/ 000847 „Life for Safe Flight” implică organizații din toate țările aflate pe ruta de migrație a gâștelor cu gâtul roșu – Rusia, Kazahstan, Ucraina, România și Bulgaria. În România sunt implicate SOR, AGVPS, Ministerul Mediului și Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Mai multe detalii găsiți pe site-ul proiectului savebranta.org.
