Share

Common Bird Monitoring

Ce este programul „Monitorizarea Păsărilor Comune”?

Este un program generic de monitorizare pe termen lung a speciilor comune de păsări. Programe similare există în majoritatea ţărilor din Europa. Împreună formează „Pan – European Common Bird Monitoring” (Monitorizarea Pan Europeană a Păsărilor Comune). La nivel european, procesul este coordonat de EBCC.

Cine poate participa?

Programul se adresează voluntarilor care cunosc speciile comune de păsări. Nu este necesară cunoaşterea detaliată a tuturor speciilor de păsări din România, programul este destinat şi iubitorilor naturii care recunosc cu siguranţă speciile comune şi frecvente. Şi ei ne pot furniza informaţii importante despre sănătatea naturii din ţară.

Introducere

Acest program generic de monitorizare a păsărilor comune a fost dezvoltat şi lansat în anul 2006 de către Societatea Ornitologică Română. Scopul principal al programului este detectarea schimbărilor în populaţiile de păsări clocitoare bine cunoscute şi comune. Începând din anul 2007, programul este realizat în cooperare de către Societatea Ornitologică Română și Asociaţia Pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus”.

Pentru obţinerea datelor necesare le cerem voluntarilor doar trei (după primul an numai două) zile de teren. Nu este necesară cunoaşterea detaliată a tuturor speciilor de păsări din România, programul este destinat şi iubitorilor naturii care recunosc cu siguranţă speciile comune şi frecvente. Şi ei ne pot furniza informaţii importante despre sănătatea naturii din ţară.

Un alt avantaj al acestui program este că voluntarii pot lucra în apropierea locuinţei lor. Cu puţină exagerare putem spune că pot realiza un studiu simplu în grădină şi după câţiva ani vor afla ce se întâmplă cu păsările din jurul casei şi, în plus, vor avea informaţii despre situaţia din regiune şi din ţară. Aşadar, cu o contribuţie mică, putem obţine informaţii care la o scară mai mare vor deveni date foarte importante pentru protecţia naturii la nivelul întregii ţări. 

Metodă

Pătratele de 2×2 km destinate monitoringului sunt selectate în mod aleatoriu. Procesul de selectare se desfăşoară în modul următor: voluntarii indică localitea în a cărei împrejurimi (5-10 km) sunt dispuşi să desfăşoare observaţii regulate. Din această arie indicată se va alege în mod aleatoriu (se va trage la sorţi) pătratul sau pătratele de 2×2 km destinate observaţiilor. Numai prin această metodă reuşim să primim o imagine reprezentativă despre starea populaţiilor de păsări din ţară, deoarece vor fi selectate nu numai locurile preferate şi cu multe specii de păsări ci şi cele care conţin mai puţine specii, dar ocupă o mare parte din teritoriul ţării (ca de exemplu terenurile agricole). Deci, urmând aceste reguli de selectare, habitatele din ţară vor fi probabil reprezentate fiecare în mod proporţional.

După ce desfăşoară procesul de selectare, voluntarul va primi o scrisoare de la coordonatorul programului cu o copie a hărţii detaliate (1:15000) a pătratului selectat. Pe acestă hartă sunt desenate limitele pătratului de 2×2 km precum şi 25 de puncte din care observatorul va trebui să aleagă (cu ajutorul formularului de alegere a punctelor) cele 10 puncte unde va număra păsările (vezi harta exemplu alăturată).

Înaintea începerii numărătorii propriu-zise, observatorul trebuie să petreacă aproape o zi întreagă cu alegerea punctelor şi cu cartarea habitatelor. Folosind harta trimisă, trebuie găsite şi localizate cele 10 puncte. Punctele trebuie marcate (de ex. legăm o panglică de plastic pe un copac din apropiere) sau împrejurimile trebuie descrise în amănunt sau fotografiate, pentru ca şi în anii următori să le regăsim cu mare exactitate. Punctele pot fi localizate cu ajutorul unui aparat GPS (Global Positioning System) – la cerere vă trimitem coordonatele fiecărui punct. Orientarea pe teren cu ajutorul hărţii poate fi facilitată şi de folosirea unei busole. Atunci când ne aflăm în punctul ales, facem şi o schiţă în „Jurnalul de teren”, unde indicăm mărimea şi tipul habitatelor principale, folosind categoriile şi prescurtările din formularul de habitate. Aceste limite de habitate vor fi trecute şi în al doilea „Jurnal de teren”. Este foarte util să localizăm încă de acum, cu ajutorul unor puncte de referinţă, distanţa de 100 de metri în jurul punctului de observare. Pe măsura posibilităţilor, pentru a facilita orientarea pe teren, observatorii vor primi şi o imagine satelitară a pătratului.

Metoda de numărare a păsărilor este foarte simplă! La fiecare punct petrecem exact 5 minute şi notăm specia şi numărul păsărilor auzite sau văzute în jurul punctului în trei categorii:

1. În interiorul cercului cu rază de 100 de m – indivizi pe pământ, pe vegetaţie sau care coboară din zbor în perioada observaţiei. Notăm aici şi păsările care se află mai mult timp în zbor deasupra cercului studiat (ca de exemplu, ciocârlia de câmp cântând în zbor nupţial, un sfrâncioc roşiatic coborând pe pământ după pradă sau un şorecar comun în zbor staţionar emiţând sunete de alarmă). Rândunelele, lăstunii sau drepnelele trebuie notate aici numai dacă le vedem vizitând cuibul. 

Păsările vor fi notate în două categorii de distanţă: între 0-50 şi 50-100 de metri şi vor fi trecute numai în categoria unde au fost văzute sau auzite prima dată. Observaţiile se trec pe foaie direct, aproximativ în locul unde au fost observate;

2. Păsări care zboară peste aria observată, fără a coborî;

3. Păsări observate în afara cercului de 100 de metri. Observaţiile ultimelor două categorii se pot trece direct în tabel cu prescurtările speciilor, urmând să completăm codurile EURING ulterior. În cazul păsărilor care sunt observate sau auzite din mai multe puncte de observaţie (ca de exemplu un cuc sau o pupăză cântând) şi suntem siguri că este vorba de acelaşi individ, trecem în jurnal numai la prima observaţie.

Observatorul trebuie să stea 5 minute în continuu în mijlocul cercului, poate să folosescă binoclu, dar în nici un caz nu se poate mişca în interiorul cercului. După cinci minute de observaţie se deplasează la punctul următor unde va efectua următoarele 5 minute de observaţie etc. Ora exactă a începerii observaţiilor se va trece în cazul fiecărei punt. Cele 10 de puncte trebuie alese în aşa fel încât să nu fie în locuri inaccesibile (ca de ex. o curte închisă, mijlocul unui lac, perete de stâncă etc.). Din acest motiv sunt în total 25 de puncte, listate în ordine aleatorie în „Formularul de Selectare a Punctelor”, ca să fie posibilă alegerea acelor 10 puncte care sunt uşor accesibile. Alegerea punctelor se face în ordinea de pe „Formularul de Selectare a Punctelor”: dacă unul dintre puncte nu este accesibil, se trece la următorul. Odată alese punctele, vor rămâne aceleaşi şi în anii următori.

Este foarte important ca observatorul să efectueze singur observaţiile! Dacă, eventual, sunt două sau mai multe persoane pe teren, trebuie notate numai păsările observate de un singur observator. Să ţinem cont de faptul că prea mulţi oameni pot deranja păsările şi rezultatul numărătorii.

Observaţiile se fac de două ori pe an: prima, între 15 aprilie şi 15 mai, a doua între 16 mai şi 15 iunie. Între cele două observaţii trebuie să fie un interval minim de 14 zile. În ambele ocazii, numărătoarea păsărilor se va începe cât mai devreme (începând de la ora 5 dimineaţa) şi se va termina până la ora 10 înainte de masă, deoarece păsările sunt cel mai active în această perioadă a zilei. Este foarte important să respectăm aceste limite de timp, altfel rezultatele nu vor fi comparabile.

În caz de vreme ploioasă şi/sau cu vânt puternic, este mai bine să amânăm observaţiile pe o altă zi.

Formularul de recunoaştere a speciilor vă ajută în completarea „Jurnalului de teren” şi prin completare ne furnizaţi informaţii utile pentru prelucrarea şi interpretarea datelor. În acest formular, trebuie menţionat la fiecare specie dacă o recunoaştem cu siguranţă, dacă o vedem şi/sau îi auzim cântecul. Dacă nu suntem siguri în recunoaşterea speciei, bifăm în coloana Nesigur. În procesul de interpretare a datelor, este foarte important să ştim dacă lipsa unei specii de la un punct de observaţie se datorează într-adevăr unei lipse sau este rezultatul determinării nesigure. Aceste informaţii vor fi analizate în mod discret şi codate.

După încheierea celei de-a doua observaţii, datele completate se vor trimite pe adresa SOR din Cluj, unde vor fi introduse în baze de date şi prelucrate. Înainte de a trimite vă recomandăm să păstraţi o copie a „Jurnalului de teren” (copie xerox, fotocopie) pentru a facilita orientarea pe teren în anii următori, dar şi pentru înlocuirea originalului în cazul pierderii. Nu uitaţi: datele vor deveni preţioase numai dacă observaţiile se vor repeta în anii următori, în aceeaşi arie de observaţie, pentru aceleaşi 15 puncte (indiferent dacă habitatele se modifică în punctele respective) şi, pe cât posibil, de către acelaşi observator.

Obiective de realizat (în ordine cronologică)

1. Pe baza hărţii detaliate, vizităm careul de 2×2 km şi dintre cele 25 de puncte posibile, selectăm cele 10 puncte unde vom efectua recensământul pe baza „Formularului de selectare a punctelor”. Pe punctele selectate (în interiorul cercului de 100 m) efectuăm cartarea habitatelor, pe baza habitatelor din coperta din spate a „Jurnalului de teren”. Conturul habitatelor se trece direct pe „Jurnalul de teren”. Marcăm punctele selectate sau descriem detaliat împrejurimile punctului pentru a-l putea găsi cu precizie în anii următori.

2. Între 15 aprilie şi 15 mai, efectuăm prima numărătoare de păsări. Completăm coperta „Jurnalului de teren”, iar pentru păsările observate folosim paginile interioare unde deja am trecut conturul habitatelor.

3. După o perioadă minimă de 14 zile, urmează cea de-a doua ieşire pe teren, între 16 mai şi 15 iunie. Folosim al doilea „Jurnal de teren” cu limitele habitatelor trecute înaintea ieşirii şi completăm informaţiile necesare.

4. Trimitem originalul formularelor pe adresa SOR: cele două „Jurnale de teren”, Formularul de selectare a punctelor şi Formularul de recunoştere a speciilor (indicaţi pe plic „Monitorizarea Păsărilor Comune”).

5. După prelucrarea datelor, observatorii primesc rezultatele programului.

Ce le oferim voluntarilor?

• descrierea programului

• hărţi detaliate şi imagini satelitare

• formulare (de identificare a speciilor, de selectare a punctelor, de habitate, jurnal de teren)

• cadouri valoroase, prin tragere la sorţi, celor care trimit date conform metodelor

Înainte de a porni pe teren verificăm dacă avem la noi: 

*Hartă

*Jurnal de teren (la prima ieşire: Formular de selectare a punctelor)

*Ceas

*Binoclu

*Determinator de păsări

*Vestimentaţie potrivită: încălţăminte impermeabilă, îmbrăcăminte călduroasă (dimineţile de primăvară pot fi foarte reci uneori)

*Busolă, aparat GPS

Hartă exemplu

Fiecare observator va primi o hartă similară acesteia, unde sunt marcate şi numerotate cele 25 de puncte de observaţie cu cercuri de 50 şi 100 de metri. Dintre aceste 25 de puncte, trebuie selectate cele 10 puncte unde vom efectua numărătorile.  Coordonatele punctelor pot fi solicitate şi în format digital pentru a localiza punctele cu ajutorul aparatului GPS / Smartphone.

Dacă ți-a plăcut, distribuie
Comenzile făcute dupa data de 18 decembrie 2019 vor fi procesate începând cu data de 6 ianuarie 2020.Vezi SHOP
+