Toamna se numără și bobocii în Listele Complete 
EuroBirdwatch 2025 s-a încheiat cu Listele Complete completate exemplar 
Un deceniu de activități prietenoase cu natura în curțile școlilor din România 
Ornitodata a depășit pragul de 2.000.000 de observații! 
EuroBirdwatch și în 2025, dar cu liste complete 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Scorușul de munte 
În 27 februarie e sărbătorită Ziua mondială a organizațiilor non-guvernamentale 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Mic determinator de plante 
Ce floare este aceasta? 
Insignă orhidee albină 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Insignă Linnaea borealis 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib pănțăruș 
Cuib tip D 2025 
Cuib tip C 2025 
Cuib tip A 2025 Coliziunile avioanelor cu păsările în spațiul aerian al României: analiza unui raport pentru perioada 2010-2020
În primul număr al revistei Despre păsări din luna iunie 2009, Societatea Ornitologică Română publica o contribuție având ca temă coliziunile avioanelor cu păsările, inspirată din incidentul petrecut la decolarea aeronavei Airbus A320 a companiei American Airways. Zborul 1549, pe itinerarul New York-Charlotte (Carolina de Nord), la manșa căruia se afla căpitanul Chesley Sullenberger, secondat de Jeffrey Skiles și cu 150 de pasageri la bord, a decolat în ziua de 15 ianuarie 2009 la ora locală 15.24, dar nu a mai ajuns la destinație. La trei minute după decolare, în timpul urcării inițiale în vederea atingerii altitudinii de croazieră, avionul a lovit un stol de gâște canadiene (Branta canadensis) la o inălțime de 859 m, după care a aterizat controlat în apele râului Hudson, în mijlocul Manhattan-ului. Evenimentul aviatic, la finalul căruia toți cei 155 de ocupanți au scăpat teferi, a fost amplu mediatizat la vremea respectivă, Clint Eastwood regizând ulterior producția cinematografică Sully (2016), cu Tom Hanks în rolul comandatului aeronavei.
În contribuția scrisă acum 12 ani au fost analizate cauzele impacturilor dintre aeronave şi păsări, efectele coliziunilor cu acestea şi măsurile de prevenire a acestor evenimente pe baza informațiilor publicate de Autoritatea Aeronautică a Statelor Unite (FAA). La acea dată în România nu erau disponibile date oficiale referitoare la incidentele cauzate de coliziunile avioanelor cu păsările.
În 2021, Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile din România (AIAS) a publicat un raport sintetic în care sunt analizate coliziunile dintre aeronavele civile și păsări din apropierea aeroporturilor internaționale și efectele acestora asupra siguranței traficului aerian în intervalul 2010-2020. Documentul este important pentru că oferă informații statistice privind câteva aspecte critice a acestor evenimente de aviație (distribuția lor pe ani și luni calendaristice, faza de zbor, partea aeronavei afectată, rata anuală a coliziunilor la 1000 zboruri), oferind în unele cazuri și indicii referitoare la tendințele viitoare. Așadar, între anii 2010-2020 au fost înregistrate 1734 impacturi ale avioanelor cu păsările în România, 746 dintre ele (43%) doar în perioada 2017-2019. Din punct de vedere al distribuției numărului de coliziuni în funcție de luna calendaristică, 919 (52,9%) au avut loc în intervalul iulie-septembrie, cu un număr maxim (363, adică 20,9%) în luna august, ceea ce indică o legătură directă cu intensificarea traficului aerian, suprapus cu perioada de vacanță/concedii. Riscul unui impact al avionului cu păsările este totuși foarte mic, rata anuală a coliziunilor fiind cuprinsă între 0,5-1,3 la 1000 zboruri, nefiind înregistrate incidente grave sau accidente. Distribuția numărului de coliziuni aeronave-păsări în raport de aeroporturi a evidențiat faptul că majoritatea (730, adică 41,4%) au fost concentrate pe un singur aeroport. Raportul nu menționează numele aeroporturilor unde s-au semnalat astfel de evenimente, dar se poate presupune că acestea au fost mai numeroase în aeroporturile cu trafic aerian mai ridicat. În ceea ce privește faza de zbor în care au fost înregistrate impacturile dintre avioane și păsări, cele mai multe au avut loc la aterizare (642) și decolare (641), urmate de cele petrecute în timpul apropierii de aeroport (242), urcării inițiale (35) și deplasării pe pistă (28). Astfel, majoritatea evenimentelor s-au petrecut la altitudine joasă, decolarea și aterizarea fiind fazele cele mai critice, când riscul de a lovi păsări este maxim. Referitor la distribuția numărului de coliziuni în funcție de locul aeronavei în care ele au avut loc, cele mai multe au vizat parbrizul (17%), fuzelajul (14,4%) și aripa (13,8%). Este interesant de semnalat că aproximativ 9% din coliziuni au loc la nivelul motoarelor aeronavelor.
Ar fi fost remarcabil dacă în raport s-ar fi publicat și informații privind speciile lovite și numărul exemplarelor din fiecare specie, în funcție de aeroport, la a căror identificare ar fi putut oferi sprijin experții Societății Ornitologice Române. Aceste date ar fi fost foarte valoroase pentru a stabili anumite relații între localizarea geografică a aeroporturilor și fenomenele de dinamică sezonieră a avifaunei. În general, aeroporturile internaționale din România sunt situate în afara orașelor mari sau la periferia acestora, dar proximitatea lor față de locurile care concentrează mari aglomerări ocazionale/sezoniere de păsări sedentare sau migratoare (rampe de gunoi, zone umede) crește riscul de coliziune cu aeronavele la aterizare și decolare. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, a cărui pistă se află la aproximativ 2 km în linie dreaptă de rampa de gunoi Pata-Rât, și care reprezintă un punct de atracție pentru corvide (mai ales ciori de semănătură, ciori grive, stăncuțe). Rampa de gunoi de la Pata-Rât este atractivă pentru ciori pentru că reprezintă o sursă importantă de hrană ușor accesibilă, cu precădere în timpul sezonului rece, când la populația rezidentă se mai adaugă alte mii de exemplare migrate dinspre zonele nordice ale Europei. Aceste păsări execută zboruri zilnice între locurile de odihnă, aflate în zonele verzi din centrul orașului și rampa de gunoi (dimineața) și invers (seara), în număr impresionant, la joasă altitudine, pe culoarul de zbor al aeronavelor care circulă spre/dinspre aeroport.
În încheierea sa, raportul prezintă câteva concluzii punctuale, menționând coliziunile cu păsările ca evenimente de aviație cu risc pentru siguranța traficului aerian la nivel național.
În condițiile în care traficul aerian de mărfuri și mai ales de călători este preconizat să crească în România în viitorul apropiat, și frecvența impacturilor cu păsările va crește proporțional. În scopul îmbunătățirii siguranței traficului aerian și menținerii unui risc cât mai redus al coliziunilor aeronavelor cu păsările, autorităţile aeroportuare vor trebui să intensifice activitățile de monitorizare și control al accesului avifaunei în perimetrul aeroporturilor, mai ales în perioadele cu trafic aerian crescut, pentru a evita pătrunderea păsărilor pe culoarele de zbor ale aeronavelor în curs de aterizare și decolare.
Marcel CIOBANU
