Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale 
Pasărea Anului 2026 
Deschidem sezonul Atelierelor de Hrănitori 2025 
Octombrie a fost cu adevărat spectaculos, o lună care ne-a depășit așteptările! 
BIG DAY 2025: o zi mare pentru pasionații de birdwatching 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Scorușul de munte 
În 27 februarie e sărbătorită Ziua mondială a organizațiilor non-guvernamentale 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce copac este acesta? 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Mic determinator de plante 
Insignă orhidee albină 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Insignă Linnaea borealis 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib pănțăruș 
Cuib tip D 2025 
Cuib tip A 2025 
Cuib cojoaică 
Proiect
Sunt oare râurile în bună stare? Este foarte dificil, dacă nu imposibil de spus DA.
Natura se poate reface, doar să îi dăm timp și o lăsăm să revină aproape de noi
Creșterea temperaturilor medii, modificările în distribuția precipitațiilor, scăderea acoperirii permanente și intermitente cu zăpadă și gheață, precum și evenimentele meteorologice extreme – secete severe care cauzează și incendii de pădure și de alte tipuri de vegetație, valuri prelungite de căldură, inundații grave, furtuni violente cu precipitații abundente și grindină, viscole și căderi masive de zăpadă într-un timp foarte scurt – sunt fenomene din ce în ce mai frecvente la nivel global.
Din cele mai vechi timpuri așezările umane au fost amplasate în apropierea surselor de apă. În prezent zonele urbane și rurale sunt strâns legate unele de altele și se influențează reciproc prin intermediul râurilor, sistemelor de apă și ciclurilor acestora. Orașele situate de-a lungul Dunării și afluenților săi au un rol important în influențarea gestionării apei și terenurilor atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.
Intervențiile umane legate de utilizarea, controlul și exploatarea terenurilor afectează grav nu doar râurile, ci și starea și capacitatea de adaptare la climă a habitatelor umede traversate și alimentate de râuri. Regularizarea albiilor râurilor, defrișarea luncilor și înlocuirea malurilor naturale și a habitatelor ripariene cu suprafețe construite și instalații industriale de control al fluxului apei deteriorează grav capacitatea de retenție a apei și afectează negativ potențialul de adaptare la schimbările climatice al acestor zone și sisteme ecologice.
Al doilea fluviu ca mărime al Europei, Dunărea, împreună cu afluenții săi are nevoie de refacere pentru ca noi, oamenii, să putem beneficia în continuare, dar într-un mod sustenabil de apă, esența vieții.
Măsurile de retenție naturală a apei (NWRM) de-a lungul râurilor e necesar a fi planificate și implementate atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, pentru a restabili conexiunile dintre râu și lunca inundabilă și între secțiunile de apă separate de baraje. Deși potențialul pentru NWRM este mai mare în zonele rurale, unde există mai mult spațiu, populația din orașe poate avea o influență covârșitoare în procesul de refacere naturală a acestor habitate. Prin urmare, orașele de-a lungul Dunării și afluenților săi sunt esențiale pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru potențialul ridicat de multiplicare a interesului pentru refacerea natural a râurilor prin demonstrarea efectelor positive ale abordărilor bazate pe ecosistem
Prin RESTORIVER, șapte habitate umede din șapte țări traversate de apele Dunării vor fi redate naturii și oamenilor locului.
15 parteneri din Europa Centrală și de Est își dedică resursele, cunoștințele și experiența pentru a promova posibilitățile reale de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării. Coordonarea proiectului, cu o durată de 30 de luni, este asigurată de Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor. Proiectul RESTORIVER este susținut de Programul Transnațional Dunărea (Interreg), co-finanțat de Uniunea Europeană.
Căi de acțiune pentru promovarea capacității de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării și a managementului dezastrelor la nivel transnațional în raport cu riscurile de mediu, ținând cont de abordările bazate pe ecosistem:
- co-proiectarea și testarea măsurilor fezabile și cu potențial ridicat de gestionare a apei la nivelul municipiilor și autorităților relevante;
- îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice și a abilităților de adaptare ale părților interesate din zonele de pe malurile râurilor și zonele umede riverane;
- îmbunătățirea cadrului de planificare și coordonare pentru armonizarea politicilor de apă și climă la diferite niveluri.
