ȘTIRI PROIECT Conservarea gâștelor cu gât roșu
Gâsca cu gât roșu: ce ne spun înregistrările audio despre supraviețuirea în Bărăgan
23 ianuarie 2026
În fiecare iarnă, zonele umede din sud-estul României devin scena uneia dintre cele mai impresionante migrații din lumea păsărilor. Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) parcurge mii de kilometri din tundrele reci ale peninsulelor Taimyr, Gydan și Yamal pentru a găsi refugiu în câmpiile Bărăganului și Dobrogea litorală. România găzduiește mare parte din întreaga populație mondială, iar specia rămâne fragilă, fiind clasificată drept vulnerabilă și aflată în declin.
În ciuda protecției legale, numărul lor scade, iar cauzele nu sunt întotdeauna vizibile la prima vedere. Pentru a înțelege presiunile reale la care sunt supuse aceste „bijuterii” ale Arcticii, cercetătorii SOR au decis să adauge monitorizărilor vizuale periodice și ascultarea peisajului sonor, folosind tehnologii de înregistrare acustică pentru a documenta pericolele care pândesc gâștele cu gât roșu în liniștea lacurilor pe care înnoptează.
Dispozitivele AudioMoth și realitatea din teren
Cercetarea s-a bazat pe Monitorizarea Acustică Pasivă (PAM), o metodă care utilizează dispozitive de înregistrare autonome pentru a colecta date fără prezența umană, care ar putea influența comportamentul păsărilor. „Vedetele” studiului au fost micile unități AudioMoth, înregistratoare de mărimea unei cutii de chibrituri, montate strategic la o înălțime de 4-6 metri pe trunchiurile copacilor pentru a minimiza zgomotul produs de mișcarea crengilor.
Efortul logistic a fost impresionant, aparatele captând peste 5.900 de ore de sunet.
Totuși, colectarea datelor în condiții de iarnă aspră nu este lipsită de obstacole: aproximativ 38% din date au fost pierdute din cauza erorilor tehnice sau a zgomotului produs de vântul puternic de câmpie.
Rezultatele subliniază faptul că PAM este o metodă folositoare pentru monitorizarea activității de vânătoare, cu aplicații potențiale pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare și prevenirea braconajului, au declarat autorii studiului.
Balta Albă: un „hotspot” sub presiune și mitul zonelor de liniște
Deși acest lac este vital, găzduind între 8.000 și 10.000 de exemplare, a înregistrat cea mai mare presiune, cu focuri de armă detectate în 69% din zilele de studiu. Aici, media a fost de 15 focuri de armă pe zi într-un interval de doar 3 ore, atingând un maxim de 94 de focuri de armă într-o singură dimineață (între 6:00 și 9:00 dimineața).
Weekend-urile reprezintă momentele de vârf, duminica (615 focuri) și sâmbăta (576 focuri) fiind preferate atât de localnici, cât și de turiștii veniți pentru „turism de vânătoare”.
O dezvăluire critică a studiului vizează partea de vest a lacului Balta Albă. Deși această zonă a fost desemnată de asociația locală de vânătoare drept „zonă fără vânătoare” (free hunting area), datele acustice demonstrează că regula a fost ignorată în mod repetat, vânătoarea fiind extrem de intensă exact acolo unde gâștele preferă să se odihnească.
Capcana stolurilor mixte
Gâsca cu gât roșu are un obicei care o pune în pericol direct: este o specie care formează stoluri mixte cu gârlița mare (Anser albifrons). Problema? Gârlița mare este o specie care se poate vâna legal.
Această coabitare creează o „criză de identificare” letală. Vânătoarea se mută tot mai des de pe câmpurile de hrănire către malurile lacurilor. Atunci când vânătorii se poziționează chiar la buza apei, identificarea speciilor devine aproape imposibilă în momentul decolării explozive de dimineață, chiar și în condiții de vizibilitate bună. Astfel, gâștele cu gât roșu cad adesea victime „colaterale” sau sunt împușcate deliberat din cauza proximității periculoase față de locurile de înnoptat.
Deranjul: inamicul invizibil al rezervelor de energie
Impactul vânătorii nu se măsoară doar în păsări căzute. Pentru restul stolului, fiecare foc de armă înseamnă „perturbare” – un consum semnificativ și inutil de energie. În timpul iernii, gâștele trebuie să își optimizeze fiecare calorie pentru a supraviețui frigului și pentru a-și face provizii de grăsime necesare migrației de primăvară și reproducerii în zona arctică.
Fiecare zbor forțat cauzat de zgomot înseamnă timp pierdut de la hrănire. Dacă păsările sunt hăituite constant, ele pot ajunge în locurile de cuibărit într-o condiție fizică precară, ceea ce duce la o productivitate scăzută (mai puțini pui) sau chiar la abandonarea completă a siturilor de iernare.
Perturbările considerabile pot cauza pierderea timpului de hrănire, ceea ce poate fi critic, de exemplu, în perioadele cu vreme severă sau înainte de migrație, au declarat autorii studiului.
Știința în acțiune
Acest studiu nu a rămas doar o simplă lucrare academică (publicată la finalul anului 2025), ci a oferit fundamentul pentru schimbări legislative importante. Rezultatele au fost integrate în Planul Național de Acțiune, oficializat prin Ordinul de Ministru nr. 2480/2022.
Cele mai importante măsuri derivate din aceste înregistrări includ:
- restricționarea strictă a vânătorii pe o rază de 300 de metri în jurul corpurilor de apă în cele 40 de arii de protecție specială (SPA) dedicate speciei;
- propuneri de interzicere temporară a vânătorii în perioadele cu prezență masivă a gâștelor;
- necesitatea intensificării patrulelor anti-braconaj, având în vedere eșecul schemelor de monitorizare anterioare.
Viitorul se aude clar
Tehnologia PAM ne-a oferit o perspectivă fără precedent asupra a ceea ce se întâmplă în zorii zilelor de iarnă pe malul lacurilor din Bărăgan. Acum știm că liniștea de care au nevoie acești călători arctici este fragilă și adesea încălcată. Monitorizarea continuă, realizată de experți și voluntari, este singura metodă de a asigura supraviețuirea speciei. Viitorul gâștelor cu gât roșu depinde direct de capacitatea noastră de a transforma datele în respect față de lege și natură.
SGPN
Arhive
Newsletter
Noutati
Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale
Stimabila Mierlache a reușit, după lupte seculare care au durat trei săptămâni, să își asigure poziția de portavoce a lumii păsărești pentru anul viitor. Grație voturilor alegătorilor convinși de platforma ei electorală, Pasărea Anului 2026 ne va purta prin parcurile și grădinile orașelor noastre, ne va cânta din tufișurile pline de flori și va colora pătratele de monitorizare din atlasele urbane.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]


Gâsca cu gât roșu: ce ne spun înregistrările audio despre supraviețuirea în Bărăgan
Scrisorile mierlei
Strategii prin care păsările înfruntă iarna
Competiția Listelor Complete a ajuns la final
Ce ne spun păsările de apă care iernează în UE
Revelion modern, cu spectacole de lumini și drone în locul artificiilor
Calendar de Advent SOR
Cicoarea
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede
Conservarea gâștelor cu gât roșu
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia
Conservarea acvilei țipătoare mici în România
Investigarea prezenței dropiei în România
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării
Uite Barza!
Atlasul Păsărilor din București
Monitorizarea Păsărilor Comune
Protecția berzei albe în Lunca Dunării
International WaterBird Count
Restoriver
POIM Moldova
POIM SUD
ROSPA0059 Lacul Strachina
ROSPA0052 Lacul Beibugeac
Școli și grădinițe prietenoase cu natura
Spring Alive
Pasărea Anului
Euro Bird Portal
Restore Nature
România Prinde Aripi
Aripi Libere
Agricultură pentru biodiversitate
Big Day_Maraton ornitologic
It is time!
PETlican
Noaptea Privighetorilor
Păsările Clujului
Păsări din habitate acvatice
Ce copac este acesta?
Mic determinator de insecte
Păsări din pădure
Mic determinator de fluturi
Insignă Brândușă
Insignă albăstrea
Insignă chiră de baltă
Insignă cinteză de iarnă
Insignă castor
Cascadia: Monumente ale naturii
Joc memory Găsește perechea
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor
Puzzle Stârci din România
Sacoșă dumbrăveancă
Sacoșă bujor
Sacoșă pescăraș albastru
Cuib lăstun de casă
Cuib pănțăruș
Cuib tip D 2025
Cuib cojoaică
Cuib rândunică