Share

ȘTIRI PROIECT Atlasul Păsărilor din București

Ce am aflat după 10 ani de studiat păsările Bucureștiului

3 februarie 2026

De multe ori, grăbiți între două ședințe sau captivi în traficul de pe Magheru, tindem să percepem Bucureștiul ca pe o simplă „junglă de beton”. Însă, pentru noi, Capitala este un organism viu, o orchestră înaripată care încă nu este redusă la tăcere de zgomotul urban.

În ultimul deceniu, am documentat, cu ajutorul voluntarilor noștri, această lume prin proiectul „Atlasul Păsărilor din București”. Această inițiativă nu este doar un exercițiu statistic, ci și o oglindă a calității vieții noastre. De ce ar trebui să ne pese de vecinii noștri cu pene? Pentru că păsările sunt cei mai sinceri martori ai sănătății mediului urban: prezența lor ne spune dacă aerul, parcurile și cartierele noastre sunt cu adevărat locuri în care merită să trăim.

Explozia de date: recordul din 2025

Evoluția acestui proiect este impresionantă. Dacă la finalul anului 2015 baza noastră de date număra doar aproximativ 900 de observații ocazionale din București, lansarea metodologiei standardizate în 2016 a declanșat o adevărată revoluție a cunoașterii. Am trecut de la 2.500 de observații în primul an de proiect la cifre care păreau imposibile acum un deceniu.

Anul 2024 a stabilit un prag impresionant cu 43.666 de observații, însă 2025 a spulberat toate recordurile, atingând un total de 44.167 de înregistrări. Mai mult, doar în perioada de cuibărire (aprilie-mai) a anului 2025, voluntarii noștri au colectat 15.767 de observații, în creștere față de cele aproape 12.000 din anul anterior. Acest succes se datorează implicării voluntarilor, bucureștenii obișnuiți care au devenit ochii și urechile cercetării pe teren, cartografiind cu rigoare 236 din cele 251 de pătrate ale orașului.

 

Mierlă (Turdus merula) © Mihaela Simion

Pasărea anului 2026 în București

În peisajul biodiversității bucureștene, mierla se remarcă prin cele peste 7.300 de observații, fiind una dintre cele mai raportate specii de către voluntari și specialiști deopotrivă. Ce ne spune harta Atlasului? Harta atașată pentru Turdus merula oferă o imagine clară a succesului acestei specii în mediul urban. Observăm prezența speciei în aproape toate pătratele de 1×1 km parcurse în București. Chiar și în zonele construite, mierla reușește să își găsească refugiu, dacă lăsăm și câțiva arbuști în care să cuibărească și zone verzi unde poate găsi nevertebrate pentru a-și crește puii.

Vecini exotici: papagalul Micul Alexandru

„Unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale Atlasului este prezența papagalului Micul Alexandru (Alexandrinus krameri). Această specie exotică nu mai este doar o apariție accidentală în parcurile bucureștene; prezența sa ne obligă să reevaluăm conceptul de specie „nativă” în contextul unui climat în schimbare. Analizăm cu atenție dacă acești noi locatari au devenit cuibăritori stabili și dacă expansiunea lor pune presiune pe speciile locale.”, a declarat Dani Drăgan coordonatorul proiectului. Adaptarea lor urbană este fascinantă pentru biologi și locuitori deopotrivă, transformând Bucureștiul într-un laborator viu unde putem observa, în timp real, cum se reconfigurează biodiversitatea sub presiunea transformărilor globale.

Papagalul Micul Alexandru (Alexandrinus krameri) © Mihaela Simion

Păsările ca „rețetă” pentru sănătatea mintală

Biodiversitatea nu este un moft estetic, ci o necesitate biologică pentru echilibrul nostru fizic și psihic, iar un cartier cu mulți arbori și păsări este un cartier mai fericit. Această legătură este critică în zonele cu densitate mare de locuințe, unde oamenii sunt adesea privați de interacțiuni pozitive cu natura. Cântecul unei mierle (Turdus merula) sau prezența unei ciocănitoare pestrițe mari (Dendrocopos major) funcționează ca un amortizor împotriva stresului urban, oferind o formă de terapie naturală esențială pentru bunăstarea bucureștenilor.

Miezul verde: de ce am prioritizat centrul orașului?

În metodologia noastră, am decis strategic să prioritizăm zona centrală – un cerc cu raza de 6 km care cuprinde 109 pătrate esențiale. De ce? Pentru că aici se manifestă cea mai mare „presiune antropică”, dar tot aici găsim și infrastructura verde vitală: parcurile istorice și grădinile private care funcționează ca refugii pentru avifaună. Deși am reușit să finalizăm vizitele standard în 216 pătrate, harta noastră nu este încă completă. Mai avem 15 pătrate la periferie care așteaptă să fie explorate pentru a încheia tabloul complet al celor 251 de unități de monitorizare. Această cartografiere ne demonstrează că, în inima „betonului”, fiecare fragment de vegetație este o insulă de supraviețuire pentru specii precum ghionoaia verde sau mierla.

Campionii diversității: 249 de specii sub cerul Capitalei

Statistica după 10 ani de studiu este absolut remarcabilă pentru o capitală europeană. Am documentat un total de 247 de specii între 2016 și 2025, la care se adaugă 2 specii cu prezență istorică (Botaurus stellaris – buhaiul de baltă și Nucifraga caryocatactes – alunarul), ridicând recordul istoric la 249 de specii. Dintre acestea, 210 specii au fost observate în perioada de cuibărire, chiar dacă unele doar în trecere (pasaj) prin oraș.

Păsările sunt veritabili bioindicatori. Diversitatea lor ne transmite un mesaj clar: avem nevoie de o schimbare radicală în administrarea orașului. Datele noastre sunt un argument științific imbatabil pentru limitarea drastică a pesticidelor în parcuri și pentru protejarea habitatelor specifice. Fără insecte și fără un mediu curat, acești campioni ai adaptării vor dispărea, lăsându-ne într-un oraș mult mai sărac și mai bolnav.

Urbanismul prietenos cu natura: dincolo de estetică

Datele din Atlas nu sunt destinate doar rafturilor bibliotecilor, ci pot fi unelte de planificare urbană. Administrația publică trebuie să utilizeze aceste hărți de distribuție pentru a lua decizii informate:

  • Materialele de construcție: alegerea unor soluții care să nu devină capcane pentru păsări.
  • Infrastructura verde: conectarea parcurilor pentru a crea coridoare ecologice.
    Sprijin direct: amplasarea strategică a cuiburilor artificiale pentru a compensa lipsa arborilor bătrâni.
  • Protejarea faunei urbane nu este o chestiune de decor, ci o strategie de a construi un oraș rezilient, unde natura este integrată inteligent în arhitectura urbană.

O întrebare pentru viitorul Bucureștiului

După un deceniu de muncă pe teren, am învățat că Bucureștiul are o inimă sălbatică ce merită salvată. Fiecare dintre voi poate fi un aliat al naturii, fie prin instalarea unei hrănitori pe balcon, fie prin participarea la monitorizările noastre. Atlasul este dovada că natura nu ne-a părăsit, dar are nevoie de noi pentru a-și păstra locul în oraș.

Data viitoare când ieși din casă, ridică privirea și întreabă-te: Dacă mâine am decide să transformăm fiecare zonă verde într-o parcare, cine va mai rămâne să ne cânte dimineața și ce ar spune asta despre viitorul nostru în acest oraș?

Mulțumiri

Mulțumim tuturor observatorilor implicați în proiect, atât celor care au adunat date conform metodologiei, cât și celor cu observații ocazionale și celor care au monitorizat cuiburile SOR amplasate în parcuri.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12