Share

Listele complete transformă observațiile de păsări în date esențiale pentru conservare

Pentru unii dintre noi, birdwatching-ul este o evadare binemeritată - un moment de liniște în care binoclul devine fereastra noastră către lume. Dar fiecare ieșire în teren poate fi și o expediție de cercetare, prin care aflăm că liniștea nu este un vid de date, absența unei specii dintr-un habitat fiind o informație la fel de prețioasă ca prezența ei.

Atunci când alegem să înregistrăm metodic tot ceea ce ne înconjoară, facem tranziția de la simplul observator la statutul de asistent de cercetare. Instrumentul nostru poate fi „Lista Completă”. Aceasta nu este doar o înșiruire de specii, ci o „amprentă” a biodiversității care permite să înțelegem ritmul naturii acolo unde hărțile rămân incomplete.

Sfrâncioc mare (Lanius excubitor) © Cătălin Fuciu

Data Collection Challenge

Vă invităm la o ediție specială, de „încălzire”, înainte de competiția anuală a listelor complete, în weekendul 7-8 februarie realizați cât mai multe liste complete. Iar pentru a vă încuraja ne-am gândit să vorbim despre o specie „dorită” pe listele de iarnă ale multora dintre observatori – sfrânciocul mare (Lanius excubitor).

Această pasăre cu mască de Zorro poate fi văzută doar în această perioadă a anului în anumite zone ale țării (de exemplu în sud, Dobrogea, zonele joase de câmpie). Specia este prezentă în numere mai mari iarna, pentru că multe exemplare din nord iernează la noi. Acest lucru este vizibil și dacă analizăm numărul de înregistrări ale sfrânciocului mare în listele complete realizate de voluntarii noștri. 👇

Analiză realizată de SEE Lists

Când „nimic” este o informație importantă

Lista Completă presupune notarea tuturor speciilor și exemplarelor văzute sau auzite într-un interval de timp și într-o locație precisă. Nu căutăm doar raritățile, înregistrăm fiecare vrabie de casă și fiecare stăncuță.

Valoarea acestei metode stă în cuantificarea efortului de înregistrare. Știind exact cât mai precis ce specii sunt prezente, adică și cele care lipsesc, datele pot fi comparate, oferind o imagine reală asupra biodiversității.

A ști unde nu sunt detectate păsările este la fel de important ca și a ști unde se află!”, a declarat Cristi Domșa, coordonatorul proiectului Euro Bird Portal, în România. 

Prin această abordare, perspectiva ta se transformă radical. Nu mai ești un „vânător de rarități” în căutarea trofeului vizual, ci devii un cartograf al naturii. Listele tale oferă date vitale pentru modelele fenologice – ritmuri biologice sezoniere – și despre distribuția spațială, oferind o precizie comparabilă cu programelor de monitorizare realizate de profesioniști.

Stăncuţă (Corvus monedula) © Cristian Balazs

Euro Bird Portal

Cu toate că România și regiunea înconjurătoare sunt vitale pentru biodiversitatea europeană, suntem încă o „pată albă” pe harta datelor continentale. Volumul de date colectate în sud-estul Europei este de aproximativ 6 ori mai mic decât media europeană.

Pentru a umple acest gol de cunoaștere, a fost lansată inițiativa SEE Lists, prin proiectul LIFE EBP reinforcement. Această cooperare transfrontalieră vizează țări precum Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Ungaria și România. Fiecare listă completată aici ajută la completarea tabloului european, transformând o arie geografică mai puțin cunoscută, într-o zonă care poate fi protejată prin date.

Poate părea greu de crezut că un pițigoi mare notat într-un parc din Sibiu sau Iași poate influența politicile de mediu de la Bruxelles. Totuși observațiile tale încărcate în Ornitodata „migrează” către Euro Bird Portal (EBP), un depozit central care gestionează peste 40 de milioane de înregistrări anual. Această rețea transformă datele tale în instrumente de gestionare a riscurilor globale. Trei dintre obiectivele majore ale EBP  demonstrează impactul tău:

  • Modelarea migrației și identificarea punctelor critice: Datele permit crearea de hărți dinamice care identifică „bottlenecks” (locuri de concentrare) și locuri de odihnă esențiale pentru păsările migratoare.
  • Prognoze pe termen scurt și siguranță: EBP ajută, de exemplu, la predicția deplasărilor păsărilor de apă cauzate de valurile bruște de frig sau la monitorizarea speciilor invazive și a răspândirii bolilor aviare.
  • Monitorizarea schimbărilor climatice: Prin studierea markerilor fenologici pe spații vaste, cercetătorii înțeleg cum încălzirea globală modifică calendarul naturii și distribuția speciilor în timp real.

Ghidul rapid al observatorului eficient

Pentru ca listele tale să aibă o valoare științifică maximă și să faciliteze analiza efortului de înregistrare, urmează aceste recomandări practice:

  1. Durata optimă: Ideal între 10 minute și 2 ore. Dincolo de acest interval, capacitatea de concentrare scade, iar datele devin mai puțin precise.
  2. Distanța controlată: Încearcă să nu parcurgi mai mult de 1 km. O zonă restrânsă înseamnă date mai calitative despre densitatea speciilor.
  3. Date numerice, nu doar prezență: Furnizează cifre pentru fiecare specie. Chiar și o estimare grosieră (ex: „aproximativ 50 de ciori de semănătură”) este mult mai valoroasă decât simpla bifare a speciei.
  4. Detalii de comportament: Notează orice dovadă de activitate specifică, hrănire sau semne de cuibărire. Detaliile oferă profunzime contextului ecologic.

Fiecare listă completă pe care o trimiți în acest weekend este mai mult decât o notiță personală; este un act de responsabilitate față de natură. În era schimbărilor climatice accelerate, datele sunt singura noastră busolă. Prin participarea la Data Collection Challenge, devii parte dintr-o mișcare de „citizen science” dinamică, ce implică observatori din toată Europa.

Data viitoare când ieși la plimbare, alege să nu fii un simplu trecător, ci să devii ochii și urechile prin care înțelegem natura!

Dacă ți-a plăcut, distribuie