Primăvara se aude în datele colectate în Liste Complete 
Listele complete transformă observațiile de păsări în date esențiale pentru conservare 
10 ani de date care pot influența Bucureștiul verde de mâine 
Recorduri de observații și date prețioase: câștigătorii competiției Listelor Complete 2025 
Gâsca cu gât roșu: ce ne spun înregistrările audio despre supraviețuirea în Bărăgan 
Strategii prin care păsările înfruntă iarna 
Revelion modern, cu spectacole de lumini și drone în locul artificiilor 
Calendar de Advent SOR 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Păsări din habitate acvatice 
Ce copac este acesta? 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Insignă Brândușă 
Insignă albăstrea 
Insignă chiră de baltă 
Insignă cinteză de iarnă 
Insignă castor 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib cojoaică 
Cuib rândunică 
Cuib huhurez mic 
Cuib tip B (neasamblat) 2025 ȘTIRI PROIECT Blahnița-Mehedinți
Blahnița – impresii de biolog
31 iulie 2013
Nu mai este un secret faptul că Societatea Ornitologică Română dezvoltă acum proiectul “Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Blahnita-Mehedinți”. Dar fiecare ieșire în teren este o surpriză pentru biologii care lucrează în acest proiect, indiferent că se ocupă de păsări, de insecte sau de plante. Iar ultimele impresii culese sunt cele ale experților în coleoptere și plante.
Csaba Vizauer este expertul în coleoptere – sau omul cu gândacii, cum spune chiar el. Iar în situl Blahnița sunt insecte care îl fascinează atât de mult, încât discuția cu el seamănă cu mărturisirile unui explorator care tocmai a descoperit o comoară. ”Blahnița este o zonă superbă.
Eu căutăm să descopăr rădașcă și croitorul mare, două specii care zboară pe înserat. Așa că am făcut transecte de seară, lângă Pădurea Stârmină, dar nu a prea a mers. Între orele 20,30 și 21,30 am tot mers prin pădure și am tot căutat, dar o altă metodă avea să dea roade. Am intrat în păduri și m-am uitat pe trunchiurile groase și bătrâne de stejar, pentru că acesta este mediul care le place cel mai mult. Normal că m-am bucurat când nouă metodă de lucru a dat roade”, spune specialistul în coleoptere.
Chiar și simplă metodă de a caută insectele este specială. Csaba Vizauer merge pe teren cu ochii în patru. Privește atent la marginea drumurilor, să vadă dacă există insecte moarte acolo. Se uită la nivelul ierbii, la marginea pădurilor și își notează locurile unde găsește specii, pentru o cartare.
„Contează mult ora la care faci aceste observații. Perechile se mișcă după ora 20. Contează să știi să cauți și pe trunchiul de copac. Mare parte din speciile care ne interesează stau pe trunchiuri de stejar, dar arborele trebuie să fie cu un diametru de peste 30 de centimetri. Iar coleopterele preferă să stea pe partea cu cel mai puțin soare – partea de nord. Cea mai mare surpriză pentru mine a fost să descopăr în Blahnița circa 30 de exemplare de Roșia alpină, specie despre care se crede că poate fi întâlnită doar la munte”, spune Csaba Vizauer. Zonele umede, pădurile de salcâm și cele de plop au fost un iad pentru biolog – țânțarii au demonstrat că nu trebuie să fii foarte mare pentru a te face simțit.
Alături de Csaba, în teren, s-a aflat și botanistul din proiect, Krisztina Havadtoi, iar pădurile din zona Blahnița au fost o surpriză pentru ea. „M-a surprins foarte tare o porțiune unde pădurea de gorun era foarte deasă. Arborii erau foarte aproape unii de ceilalți, iar acest lucru a dus la hibridizarea speciilor, astfel încât unii arbori sunt imposibil de determinat”, povestește Krisztina. Specialistul în botanică a apreciat forțe mult pădurile de stejar bătrân.
Noutati
Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale
Stimabila Mierlache a reușit, după lupte seculare care au durat trei săptămâni, să își asigure poziția de portavoce a lumii păsărești pentru anul viitor. Grație voturilor alegătorilor convinși de platforma ei electorală, Pasărea Anului 2026 ne va purta prin parcurile și grădinile orașelor noastre, ne va cânta din tufișurile pline de flori și va colora pătratele de monitorizare din atlasele urbane.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]
