Share

ȘTIRI PROIECT POIM SUD

Țestoasa Morgana

7 mai 2019

Nu există herpetolog român care să nu fi văzut o țestoasă dobrogeană de uscat (Testudo graeca), dar există un grup întreg care a căutat-o doi ani, fără rezultate, în apropierea Lacului Techirghiol. Asta, până în luna mai.

Don Quijote și Sancho Panza

„Zici că suntem cei mare mari ghinioniști sau că a ajuns țestoasa mai rapidă decât iepurele, de nu reușim să o găsim. Am reușit să vedem alte specii, mult mai rare, dar nu Testudo”, spune Raluca Melenciuc, unul din herpetologii care lucrează în proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.

Raluca e o mână de om de numai un metru jumătate, o moldoveancă simpatică: jumătate zâmbet și jumătate agerime. Nu are stare, e mereu cu ochii după șerpi și cu urechea ciulită, poate-poate mai aude cum cântă brotăceii. 

Lângă ea, colegul Petronel Spaseni, care este exact opusul ei. Mai mult tace decât să vorbească. Are aproape 1,90 metri, o față serioasă și pare că toate hainele i-au rămas mari – e slab, deși poate mânca în cantități demne de recorduri.

Văzuți de la distanță aduc bine de tot cu Don Quijote și Sancho Panza. Nu le lipsește nici Rosinanta – herpetologii folosesc un Logan care are ore de teren mai ceva decât un catâr. Mașina lor se descurcă și pe autostradă, și pe drumuri forestiere. 

Biologi cu pătrățelele

Când ies pe teren au de verificat diverse arii, de la habitate de stepă la cele acvatice sau terenuri agricole. Sunt pătratele pe care le verifică după anumite metodologii, în anumite perioade. Fie că merg cu mașina de la un pătrat la altul, fie pe jos, când ajung acolo se activează. Parcurg distanțele cu GPS-ul în mână, notează tot, iar ochii le fug în toate părțile. 

Stau calmi, calcă încet, dar îi poți vedea când o iau la fugă mai ceva ca Usain Bolt. Au nevoie de start bun, pentru că șerpii sunt rapizi și imediat intră sub pietre sau sub stânci. 

„E greu să îi scoți de la adăpost. Intră în cotloane, se umflă apoi și nu îi mai poți scoate, ăsta e mecanismul lor de apărare. Sau, dacă e un șarpe rău, atunci sigur te și mușcă. La fel și cu șopârlele, se mișcă extrem de rapid, trebuie să fii iute”, povestește Petronel Spaseni. Iar când apare șarpele în pătratele verificate, pentru că la Techirghiol găsești șerpi, atunci e clar că are loc cursa. De obicei, herpetologii reușesc să îi captureze. Se lasă și cu mușcături, se lasă și cu sânge, animalul nu știe că nu i se vrea răul. 

Țestoasa, șarpele și iepurele

La începutul lunii mai, când românii încă mai lucrau să digere ouăle roșii, pasca, fripturile și cozonacii, Raluca și Petronel lucrau și ei, dar în pătratele de la Techirghiol. Pășeau prin stepa cu iarbă înaltă, printre stâncile roșiatice.

– Șarpe, șarpe – se aude vocea Ralucăi, care se chinuie să îl și prindă. 

Un șarpe rău de doi metri se unduiește prin iarbă cu viteză. Trece printre cei doi herpetologi și se ascunde sub o stâncă. Petronel îl vede, ia cârligul herpetologic și încearcă să scoată reptila, dar e la adăpost.

Biologii înconjoară stânca. Se lasă în genunchi. Caută și alt loc de acces la șarpe. Mai înconjoară stânca. Se lasă și pe burtă. Nimic. Dar mișcă altceva la câșiva pași distanță. Un iepure de câmp se desconspiră și fuge de lângă ei. Până acum stătuse camuflat. Din nou mișcare la trei metri în iarbă. Încet. Încet de tot. 

-Testudo… se aude șoapta Ralucăi. Parcă nu îi vine să creadă. Din doi pași, e lângă țestoasă. 

-TESTUDOOOO – șoapta devine strigăt. E bucuria de a găsi o specie pe care nu o găsise nimeni de la începerea proiectului. 

High five pentru biologi, ședință foto pentru Testudo graeca. 

Prin bălți, cu zâmbet înainte 

Toată ziua de monitorizare a herpetofaunei a devenit apoi una de relaxare. Cei doi biologi turuie acum. Vorbesc doar despre țestoasă. Că are o carapace cu lungimi cuprinse între 14 și 30 de cm, că este o specie periclitată, că trăiește doar în Dobrogea, că este pusă în pericol de agricultura intensivă… pot sta de vorbă așa până seara. Îi mai întrerupe doar câte un brotăcel care cântă, câte un șarpe care fuge de ei sau broaștele care sar în lac atunci când trec pe lângă. 

Nu mai contează că intră în bălți, cu cizmele de cauciuc, le place foarte tare ce fac, le place pe teren, iar Testudo graeca le-a făcut ziua mai bună. Acum pot reveni la birou. O să treacă toate speciile în planul de management, vor propune măsuri de conservare pentru ele, se vor asigura că herpetofauna e protejată și pe viitor. 

Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.  

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12