Share

Au venit „brantele”

În septembrie anunțam începutul migrației pentru zece gâște cu gât roșu, monitorizate prin proiectul „Life for Safe Flight”. După o călătorie ce a durat aproape 2 luni, trei din cele zece gâște au ajuns la noi. Păsările au fost echipate cu emițătoare satelitare și biologii le-au urmărit călătoria către cartierele de iernare din România și Bulgaria.

Cu ajutorul datelor colectate, specialiști studiază durata migrației de toamnă, rutele alese de păsări, locurile în care se opresc gâștele pentru odihnă și zonele alese pentru iernare.

VEZI AICI DEPLASAREA LOR ÎN TIMP REAL

Pe lângă această monitorizarea prin satelit, de la începutul lunii noiembrie SOR, împreună cu voluntarii și alți parteneri, a început monitorizarea populației de gâște cu gât roșu de pe teritoriul României. Acțiunile de monitorizare permit o diagnoză a evoluției populației și aplicarea corectă și eficientă a măsurilor de conservare pentru protecția speciei.

Rezultatele monitorizărilor gâștelor cu gât roșu  arătă că mai mult de jumătate din populația globală a acestei specii iernează în sud-estul României. Populația de gârliță mică prezentă la noi este puțin numeroasă, dar această specie preferă să migreze și să ierneze în stoluri mixte, alături de gâsca cu gât roșu și gârlița mare, ceea ce o face vulnerabilă la aceleași amenințări.

Eforturi internaționale pentru protejarea gâștei cu gât roșu și a gârliței mici

Specialiști din peste 20 de țări și organizații internaționale s-au întâlnit la București pentru a găsi soluții la problemele cu care se confruntă două din cele mai amenințate specii la nivel mondial – gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) și  gârlița mică (Anser erythropus). În perioada 11-15 noiembrie, au avut loc cele două reuniuni ale  grupurilor de lucru internaționale din cadrul Secretariatului Convenției pentru Păsările Migratoare (AEWA).

Situația la nivel global

Participanții au discutat despre statutul actual și tendințele de evoluție ale populațiilor celor două specii, precum și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de acțiune adoptate anterior. Două din cele mai  importante probleme dezbătute de participanți au fost protocolul de monitorizare pe rutele de migrație și impactul schimbărilor climatice asupra rutelor de migrație și zonelor importante pentru aceste specii. Specialiștii prognozează că, până în 2050, gâștele vor alege locuri de iernare mai nordice, ceea ce va duce implicit la modificarea rutelor de migrație. Ambele grupuri au dezbătut și agreat prioritățile în conservare pe care se vor concentra eforturile de strângere de fonduri în vederea implementării măsurilor în următorii patru ani. 

Planuri naționale de acțiune

În România, activitatea pentru protejarea gâștei cu gât roșu se desfășoară în prezent prin proiectul LIFE for Safe Flight , coordonat la nivel național de colegul nostru Emil Todorov. Acțiunile derulate de SOR până acum s-au concretizat și într-o măsură de agromediu pentru conservarea speciei, în parteneriate cu vânători pentru activități comune de patrulare  și în identificarea și monitorizarea cartierelor cheie de iernare pentru gâsca cu gât roșu. Pe lista priorităților pentru țara noastră în următoarea perioadă se află:

  • elaborarea planului național de acțiune pentru gâsca cu gât roșu și gârlița mică, parte a proiectului LIFE for Safe Flight;
  • aprobarea planurilor de management pentru toate siturile importante pentru ambele specii de gâscă, planuri ce vor include măsurile de conservare pentru gâsca cu gât roșu și gârlița mică;
  • controlul strict al vânătorii, îmbunătățirea legislației în acest domeniu, teste stricte la emiterea licențelor de vânătoare.

Sincronizare perfectă

Ziua a treia a fost dedicată observațiilor ornitologice în teren. Ambele grupuri de lucru au participat la  excursia organizată de SOR la Balta Albă, în județul Buzău. Lacul Balta Albă este Sit Natura 2000  și  zonă de protecție avifaunistică (SPA) declarată importantă pentru conservarea gâștei cu gât roșu. Însoțiti de biologii de la SOR, care cunosc foarte bine locul, participanții au observat și fotografiat primele stoluri de gâște cu gât roșu venite aici la iernat. În lipsa deranjului provocat de vânătoare, specialiștii au putut vedea stoluri mari de gâște. Unul din stoluri a trecut în zbor destul de aproape, Emil Todorov estimând că acesta număra aproape 1800 de gâște cu gât roșu. A analizat ulterior fotografia și a constatat că estimarea a fost foarte aproape de realitate, stolul numărând 1902 de exemplare.

La ultima zi a reuniunii grupurilor de lucru AEWA a participat și Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Costel Alexe. În mesajul adresat celor prezenți, acesta a declarat că protejarea habitatelor naturale reprezintă una dintre prioritățile mandatului său și a apreciat oportunitatea oferită de această reuniuniune pentru realizarea unui schimb de bune practici între oficialii guvernamentali, experți și organizații non-guvernamentale în domeniul conservarii speciilor migratoare aflate în declin, sub umbrela Secretariatului AEWA.

Dacă ți-a plăcut, distribuie