Știri

În căutarea puilor de șoimi dunăreni

Odată cu venirea primăverii încep și deplasările în teren în căutarea cuiburilor și a perechilor de șoimi dunăreni. Acțiunea de monitorizare s-a derulat în perioada martie-mai și o primă constatare a fost aceea că, spre deosebire de anii anteriori, în 2024 șoimii au început cuibărirea mai devreme cu două-trei săptămâni.

EuroBirdwatch, dacă tot e toamnă

Deși asistăm la schimbări vizibile ale climei și la modificări ale comportamentului unora dintre păsările sălbatice mai apropiate de noi, un lucru a rămas neschimbat. Migrația păsărilor se desfășoară în fiecare toamnă (și primăvară), chiar dacă și această călătorie epică prezintă elemente de noutate.

RESTORIVER – pentru protejarea râurilor afectate de schimbările climatice și pentru siguranța oamenilor

Renaturarea malurilor și a zonelor ripariene, axată pe reziliența climatică și retenția naturală a apei este importantă atât pentru oameni, cât și pentru biodiversitatea din regiunea Dunării.

Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura: continuăm promovarea educației pentru cunoașterea naturii

Lansăm o nouă ediție a programului Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, o inițiativă menită să aducă mai aproape de natură generațiile viitoare. Proiectul își propune să promoveze educația ecologică în școli și grădinițe, prin activități interactive, care să stimuleze curiozitatea și dragostea copiilor față de natură și biodiversitate.

Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024

Nu este perioadă mai potrivită pentru a crea amintiri din copilărie, precum vacanța de vară. Vara se vizitează locuri de poveste, în lunile de vacanță se leagă prietenii sau se întăresc cele vechi, tot atunci ne jucăm, explorăm și citim mai mult. E a cincea vară când adăugăm și noi o amintire în albumul unor copii cu drag de natură.

Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024

Păsările, aricii, insectele polenizatoare, dar și amfibienii sau reptilele din curtea școlii au avut ajutoare de nădejde și în acest an. Odată cu anul școlar, s-a încheiat cea de a VIII-a ediție a programului național Școli Prietenoase cu Natura, Și, ca în fiecare an, elevii au alimentat hrănitorile în sezonul rece, au oferit locuri de cuibărit și adăposturi speciilor comune din apropierea școlii, au plantat numeroase specii de arbori, arbuști și plante cu flori pentru ca micile viețuitoare să găsească hrană și locuri de adăpost și cuibărit și au concurat la Olimpiada Speciilor.

De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre

Deși șoimul dunărean încă este considerat rara avis în sudul României și orice păsărar s-ar declara norocos să îl observe, darămite să îl fotografieze, Dragoș Plăeșu, membru SOR, a reușit să strângă o colecție de fotografii cu aceste păsări magnifice. Despre cum ,,norocul și-l face omul cu mâna lui”, dar și despre cele două pasiuni ale sale, l-am invitat să ne răspundă într-un scurt interviu.

Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei

În 2024 lista speciilor de păsări observate în București s-a îmbogățit cu patru specii noi, cresteț pestriț (Porzana porzana), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), lopătar (Platalea leucorodia) și sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator). Cu excepția sfrânciocului, toate celelalte sunt păsări acvatice care cuibăresc în habitatele umede de la noi din țară, însă, având în vedere perioada în care au fost făcute observațiile, cel mai probabil exemplarele erau în pasaj către zonele de cuibărit. Cu aceste noi apariții, avifauna Bucureștiului a ajuns la nu mai puțin de 238 de specii, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul păsărilor sălbatice observate în România.

Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje

Azi, în loc de ,,râu, râțușcă, rămurică”, spunem ,,ruj, zmeură, cinteză de iarnă”. De ce? Pentru că azi, într-un colț de lume se sărbătorește Ziua Rujului. Prilej să facem o călătorie și în timp, și peste mări și țări. Pentru a numi arhicunoscutul produs cosmetic, am pendulat o vreme între roșu de buze și ruj. Dar, probabil din economie de limbaj și sub influența limbii franceze, a ieșit învingătoare a doua variantă. Chiar și așa, atât „roșu”,  cât și „ruj”, din punct de vedere etimologic își au rădăcinile în flora spontană.

Mai mult