Ce ne spun păsările de apă care iernează în UE 
MidWinter 2026 – 60 de ani de efort în slujba naturii 
WWF Slovacia continuă refacerea brațului lateral Foki din vechea albie a Dunării 
Revelion modern, cu spectacole de lumini și drone în locul artificiilor 
RESTORIVER: Intervenție pilot în polderul Zaghen pentru biodiversitate și adaptare climatică 
Calendar de Advent SOR 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Păsări din habitate acvatice 
Ce copac este acesta? 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Insignă orhidee albină 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Insignă Linnaea borealis 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib pănțăruș 
Cuib tip D 2025 
Cuib cojoaică 
Cuib rândunică ȘTIRI PROIECT International WaterBird Count
Ce ne spun păsările de apă care iernează în UE
16 ianuarie 2026
Uniunea Europeană este un refugiu de iernare critic pentru milioane de păsări de apă, multe dintre ele sosind aici din zone de cuibărit aflate la mii de kilometri distanță, dincolo de granițele continentului. În acest peisaj în continuă mișcare, raportul „Trends of wintering waterbirds in the EU 2025”, publicat de Wetlands International Europe, nu este doar un document tehnic; el reprezintă „buletinul de sănătate” al zonelor umede din Europa.
Anul acesta datele poartă o greutate istorică deosebită. Este în plină desfășurare cel de-al 60-lea Recensământ Internațional al Păsărilor de Apă (IWC), care are loc în perioada 10-20 ianuarie. Acest efort colosal, susținut de mii de voluntari, ne permite să privim în oglinda apelor europene și să ne întrebăm: cum s-a schimbat cerul nostru de la adoptarea Directivei Păsări, în 1979? Rezultatele dezvăluie o Europă a contrastelor, unde speciile strict protejate prosperă, în timp ce păsările comune se luptă pentru supraviețuire într-un mediu transformat de om și de climă.
Pentru această analiză au fost selectat specii pentru care cea mai mare parte a cel puțin unei populații iernează în principal în UE și care sunt în mare măsură asociate zonelor umede interioare și de coastă. Gâștele (asociate în principal terenurilor agricole), păsările acvatice care iernează preponderent pe mare și pescărușii au fost, de asemenea, excluse, deoarece Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă nu este cea mai potrivită metodă de monitorizare în aceste cazuri.
Succesul protecției: specii în ascensiune și nuanțele conservării
Datele pentru speciile listate în Anexa I a Directivei Păsări (specii care necesită măsuri speciale de conservare a habitatelor pentru a li se asigura supraviețuirea și sunt considerate prioritare pentru eforturile de conservare ale Uniunii Europene) demonstrează că politicile de conservare funcționează atunci când sunt aplicate cu rigoare.
Indicele calculat pentru 7 dintre aceste păsări prioritare a înregistrat o creștere anuală de 2% în ultimul deceniu. Totuși, specialiștii privesc dincolo de optimismul cifrelor globale: deși 6 din cele 7 specii analizate prezintă o tendință crescătoare de la intrarea în vigoare a Directivei, 3 dintre acestea prezintă tendințe negative pe termen scurt, semn că presiunea asupra habitatelor nu a dispărut.
Exemplele de succes rămân însă spectaculoase:
- Flamingo (Phoenicopterus roseus): o creștere de 7,6% anual pe termen lung, simbol al adaptării în bazinul mediteraneean.
- Egreta mare (Ardea alba): o explozie de 8,8% anual pe termen lung, specia extinzându-și rapid arealul în nord-vestul Europei.
- Rața cu cap alb (Oxyura leucocephala): deși populația spaniolă este în scădere din anul 2000, specia a înregistrat o creștere de 8,1% pe termen scurt, propulsată de cifrele din Bulgaria și Grecia.
Criza „cetățenilor comuni” (Anexa II)
În spatele succeselor răsunătoare se ascunde o realitate tulburătoare: păsările de apă din Anexa II – speciile care pot fi vânate – se află într-un declin structural profund. Deși indicele lor pentru toate cele 18 specii analizate a crescut timid cu 0,8% anual în ultimul deceniu, populațiile rămân mult sub nivelul de referință din 1980. Avem de-a face cu un grup de specii aflate în „declin dublu” (atât pe termen lung, cât și pe termen scurt), care necesită o atenție imediată:
- Populațiile a 8 dintre cele 18 specii analizate sunt în declin pe termen lung și 10 pe termen scurt, printre care rața mare (Anas platyrhynchos), raţa moţată (Aythya fuligula), găinuşa de baltă, (Gallinula chloropus) și raţă cu cap castaniu (Aythya ferina)
- Scoicarul (Haematopus ostralegus): situația sa este critică, fiind listat ca Aproape amenințat la nivel global (2019) și deja Vulnerabil pe Lista Roșie a UE.
Pentru a răspunde acestei crize, în 2022 a fost înființată EU Task Force for the Recovery of Birds, cu misiunea de a sprijini elaborarea măsurilor necesare pentru a facilita refacerea populațiilor speciilor la care vânătoarea este permisă.
Există însă și raze de speranță: raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), specie vulnerabilă la nivel global, și raţa sunătoare (Bucephala clangula) dau semne de recuperare parțială în ultimii 10 ani, la fel și raţa fluierătoare (Mareca penelope), specie pentru care a fost aplicat un managementul adaptiv activității de vânătoare, pentru a inversa tendințele negative.
Migrația spre nord și est: noua hartă a iernii
Schimbările climatice rescriu harta migrației prin fenomenul de „short-stopping”. Păsările nu mai călătoresc până în zonele tradiționale de iernare din sud, deoarece regiunile mai nordice și estice au devenit mai primitoare.
- Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): un declin clar în Danemarca, Germania și Belgia, compensat însă de creșteri masive în Suedia, Polonia și țările Baltice.
- Ferestraşul mic (Mergellus albellus): specie care își mută vizibil cartierul de iernare din nord-vestul Europei către regiunea Baltică și Rusia.
Această redistribuire înseamnă că un declin observat în Franța sau Grecia nu reflectă neapărat o prăbușire a populației, ci o schimbare a „adresei de iarnă”, ceea ce face cooperarea transfrontalieră mai importantă ca niciodată.
Cazul lebedei mici : singura excepție de la regulă
Lebăda de mică (Cygnus columbianus) deține un record trist în raportul din 2025: este singura specie din Anexa I care prezintă un declin pe termen lung, cu o rată de -0,4% anual din 1980.
Lebedele mici care iernează în NV Europei sunt tot mai puține în vestul arealului, în timp ce crește ușor numărul exemplarelor care iernează în Germania și Polonia. Cele care iernează în SE Europei și zona Mării Caspice au stabilit o nouă rută de migrație spre sud-est, pe coasta de nord a Mării Negre către Delta Evros. Această schimbare a dus la o creștere rapidă a numărului de exemplare în Grecia, Bulgaria și România, transformând regiunea noastră într-un pilon vital pentru supraviețuirea acestei populații.
Concluzie: un apel la acțiune și monitorizare
Raportul 2025 este un semnal de alarmă pentru Strategia UE privind Biodiversitatea 2030. Obiectivul de a inversa declinul pentru 30% din speciile cu statut nefavorabil este o cursă contra cronometru, în special pentru păsările din Anexa II.
Concluziile prezentate în acest raport sunt posibile în mare măsură datorită implicării voluntarilor care efectuează numărătorile și a coordonatorilor naționali ai programului.
Întrebarea care rămâne nu este dacă păsările se pot adapta – ele o fac deja, modificându-și arealele și rutele – ci dacă noi, oamenii, suntem capabili de aceeași flexibilitate. Suntem pregătiți să ne ajustăm politicile de vânătoare și de conservare înainte ca speciile „comune” să devină doar amintiri ale cerului de altădată?
Noutati
Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale
Stimabila Mierlache a reușit, după lupte seculare care au durat trei săptămâni, să își asigure poziția de portavoce a lumii păsărești pentru anul viitor. Grație voturilor alegătorilor convinși de platforma ei electorală, Pasărea Anului 2026 ne va purta prin parcurile și grădinile orașelor noastre, ne va cânta din tufișurile pline de flori și va colora pătratele de monitorizare din atlasele urbane.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]
