Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Cea mai recentă specie nouă pentru avifauna României – pescărușul mediteranean
24 mai 2024
La finalul a două zile de teren în timpul cărora a participat la amplasarea unor noi cuiburi artificiale pentru șoimii dunăreni, în drum spre casă colegul nostru Ciprian Fântână a identificat o specie nemaivăzută în România până acum.
Specia și identificarea ei
Larus audouinii, este un pescăruș caracteristic țărilor din jurul Mediteranei și coastei nord-vestice a Africii. Ca aproape toate celelalte specii de pescăruși (peste 50), este întâlnit în zone acvatice, deși preferă țărmurile marine, și este un ihtiofag (se hrănește cu pește), dar și omnivor oportunist (consumă orice materie organică găsește – insecte, crustacee, plante etc.).
Pescărușii sunt printre speciile cel mai dificil de identificat în teren și există numeroase cărți dedicate diferențierii unui pescăruș de altul. Dificultatea e dată nu doar de penajul foarte asemănător la specii diferite și de faptul că acesta diferă în funcție de vârsta păsării și de sezon, ci și de variabilitatea foarte mare a penajului în cadrul aceleiași specii.
În cazul pescărușului mediteranean caracterele de identificare a specie (în cazul păsărilor cu o vârstă de peste 2 ani) sunt ciocul roșu, alături de picioarele gri-albăstrui, plus spatele de un gri foarte deschis. Observate separat, la un alt pescăruș, nici unul dintre aceste caractere nu rezolvă identificarea, dar împreună confirmă specia – Larus audouinii.
Specia e clasificată drept Vulnerabilă conform criteriilor IUCN, deoarece în ultimii 10 ani a scăzut cu peste 50% numărul de exemplare. Declinul populațional a fost cauzat de numărul foarte mic de pui care au ajuns la maturitate în cea mai mare colonie a acestei specii, principalii vinovați fiind prădătorii tereștri și diminuarea resurselor de hrană.
Semnificația unei specii noi pentru avifauna României
Chiar dacă pare senzațională, și este pentru pasionații de birdwatching, din punct de vedere ecologic apariția unei specii accidentale, adică în afara arealului cunoscut (a zonelor în care cuibărește, iernează sau poate fi observată în timpul migrației) este… un accident. 
Poate fi un prim semn că specia este în expansiune, dar observarea unui singur exemplar (sau chiar a câtorva) nu e suficientă pentru a trage concluzii vis-à-vis de o extindere a distibuției speciei.
Speciile de păsări nou observate la noi în ultimii ani (și nu sunt puține!) nu reflectă neapărat o stare mai bună a habitatelor, ci sunt mai degrabă un semn al creșterii numărului de observatori specializați (amatori sau profesioniști), al creșterii accesibilității instrumentelor optice necesare pentru observarea (și imortalizarea) păsărilor (binocluri, lunete, aparte foto cu teleobiectiv), al creșterii disponibilității de timp și resurse a celor care au această pasiune și/sau profesie și, de ce nu, al eficientizării comunicării dintre cei care pot confirma, verifica și împărtăși bucuria adusă de inedit.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
