Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT Conservarea gâștelor cu gât roșu
Dezastru ecologic pentru speciile care cuibăresc în Siberia: 20.000 de tone de motorină s-au scurs într-un râu din zonă
3 iunie 2020
Scurgerea de combustibil a avut loc pe data de 29 mai în districtul Kayerkan din apropierea orașului Norilsk, în zona arctică a Rusiei. Deversarea, care amenință integritatea întregului sistem, s-a produs după ce un rezervor de carburant de la o centrală din apropierea localității a cedat.
Aproape 20.000 de tone de motorină s-a scurs în râul Ambarnaya, care are o lungime de 60 de kilometri și se varsă în Lacul Pyasino. Autoritățile ruse au declarat stare de urgență în zonă și le-au cerut responsabililor locali și guvernatorului regiunii Krasnoyarsk să rezolve urgent situaţia.
Nu se cunoaște exact motivul scurgerii, însă compania Norilsk Nickel, cel mai mare producător mondial de paladiu, care operează parcul industrial susține că motivul ar fi topirea gheții din zona arctică.
„Din cauza topirii bruște a permafrostului, rezervorul de stocare a motorinei a fost deteriorat, rezultând o scurgere de combustibil”, se arată în comunicatul oficial al companiei.
Reprezentanții Greenpeace din Rusia spun că este primul dezastru la acest nivel din zona arctică, iar Ministrul Mediului de la Moscova a afirmat că va dura cel puțin 10 ani până când ecosistemele din regiune își vor reveni după acesastă catastrofă ecologică.
Potrivit Greenpeace, instabilitatea solului din cauza topirii bruște a permafrostului este tipică pentru zona arctică în contextul schimbărilor climatice globale. Procesele au fost observate de mai mult timp, iar intensitatea acestora crește. Prin urmare, companiile sunt obligate să monitorizeze solurile și să prevină o posibilă distrugere a infrastructurii.
Dezastrul ar fi putut fi evitat dacă toate normele de siguranță industrială ar fi fost respectate în timpul funcționării unor astfel de instalații periculoase, mai precizează Greenpace Rusia.
Organizațiile de protecția mediului sunt îngrijorate pentru speciile de animale care se află în această zonă, aici fiind și rezervația naturală Putorana, care este inclusă în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Dacă motorina va ajunge în lacul Pyasino, situat la aproximativ 20 de kilometri de Norilsk, iar de aici în râul Pyasina, care se varsă în Marea Kara, parte a Oceanului Arctic, ar fi un dezastru pentru ecosistem.
Râul Pyasina face parte din teritoriul de reproducere al gâștei cu gât roșu și se estimează că aproximativ 70% din populația globală cuibărește în peninsula Taimyr. Tot în această zonă se află și gâsca cu gât roșu Victoria, care a avut nevoie de aproape 3 luni pentru a ajunge din România în locurile de cuibărit din nordul îndepărtat al Siberiei. Teritoriul este important pentru un număr mare de păsări migratoare care vin în aceste zone umede ale peninsulei, precum: gâște, rațe, lebede, șoimi călători, codalbi. Tot aici sunt și vulpi arctice, reni, lupi. Specialiștii etimează că impactul asupra acestei zone-cheie, în cazul răspândirii combustibilului, ar putea fi mult mai mare decât s-a estimat la început și cu pagube majore pentru biodiversitatea arctică.
Sursa: siberiantimes.com
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
