Ce ne spun păsările de apă care iernează în UE 
MidWinter 2026 – 60 de ani de efort în slujba naturii 
WWF Slovacia continuă refacerea brațului lateral Foki din vechea albie a Dunării 
Revelion modern, cu spectacole de lumini și drone în locul artificiilor 
RESTORIVER: Intervenție pilot în polderul Zaghen pentru biodiversitate și adaptare climatică 
Calendar de Advent SOR 
Cicoarea 
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede 
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Euro Bird Portal 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Păsări din habitate acvatice 
Ce copac este acesta? 
Mic determinator de insecte 
Păsări din pădure 
Mic determinator de fluturi 
Insignă orhidee albină 
Insignă lăcustar 
Insignă sfrâncioc roșiatic 
Insignă râs model 2 
Insignă Linnaea borealis 
Cascadia: Monumente ale naturii 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă dumbrăveancă 
Sacoșă bujor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib lăstun de casă 
Cuib pănțăruș 
Cuib tip D 2025 
Cuib cojoaică 
Cuib rândunică ȘTIRI PROIECT Pasărea Anului
Pasărea Anului 2026
13 noiembrie 2025
Campaniile electorale nu prea mai sunt de ceva vreme ocazii de bucurie sau de speranță. Am putea spune că politica își arată limitele umane cu fiecare ocazie. Și asta încă de pe vremea lui Trahanache, Cațavencu și Tipătescu. Dar Campania SOR pentru alegerea Păsării Anului a fost mereu una veselă și relaxată. Iar anul acesta am mers pe linia nemuritoare impusă de venerabilul Caragiale, în încercarea de a vă ajuta să răspundeți corect la întrebarea „Eu cu cine votez?”.
Stimați alegători, ați face bine să vă pregătiți! Cumpărați semințe (și pentru voi!), înnoiți abonamentul la Răcnetul Carpaților, numărați steagurile de la prefectură pân’ la primărie și-napoi, începe Campania Electorală pentru Pasărea Anului 2026! Și se știe, lupta electorală este viața popoarelor! Candindații care și luptă și dă-i pentru confortabilul scaun de consilier sunt aleși pe sprânceană, recomandați de către Birourile Ornitologice Urbane din București, Cluj și Iași, pentru că noi suntem pentru descentralizare. 2026 va fi anul în care vom prezenta publicului alegător cel puțin un atlas ornitologic urban, de aceea lupta se va da între speciile zărite cu ușurință în parcurile și grădinile noastre, pe turlele, gardurile, streșinile și statuile citadine, prin crăpăturile arborilor și clădirilor monument.
Știm că nu sunteți oameni pe care să îi îmbătăm cu apă rece. De aceea, stimabila, venerabilul și onorabilul propuși de soțietatea noastră Enciclopedico-Ornitologică, vor prezenta docomente grăitoare și la subiect, nu plastografieri ordinare, aveți doar puțintică răbdare. Sunt 3 candindați vocali, care vor spune răspicat, fără mofturi și delicatețuri, de ce merită să fie aleși. Vor pune punctele pe i în toate cestiunile arzătoare cu care se vor prezenta în fața voastră. Iar voi veți pune ștampila cu VOTAT pe cel mai convingător.
Astfel, după lupte seculare, care au durat peste 30 de ani, suntem fericiți că putem avea și în 2025 alegeri libere. Încă nu am primit la redacție nicio scrisoare de amor, și nicio telegramă care să ne anunțe sosirea lui Agamiță Dandanache. Sperăm să-și fi găsit deja coledzi în altă campanie electorală.
Acestea fiind spuse, invităm candidații la prezidiu.
Mierla (Turdus merula)
Doamnelor și domnilor, începem campania pentru Pasărea Anului 2026 cu un candidat care nu prea mai are nevoie de prezentare. Dar, cu siguranță, platforma electorală a mierlei, zisă și Mierlache, merită toată atenția noastră. Își expune programul întreg anul, chiar dacă primăvara este mai vocală, și iarna se plimbă prin circumscripție de la nord la sud. Nu urcă la tribună, dar cum prinde un tufiș, un pâlc de arbori sau o antenă, cum ia microfonul și spune răspicat, de la înălțime, ce o doare. Stimabila pasăre este o apariție elegantă, în „fracul” negru cu coadă lungă, dar captează atenția electoratului și prin repertoriu-i bogat și muzical. Mierloiul este susținut în campanie de partenera sa, o prezență discretă, atât auditiv, cât și vestimentar, deși hainele maronii o prind bine.
Are rost să insistăm asupra modului în care comunică candindata noastră? Este cineva care nu a fost trezit măcar într-o bună dimineață de trilurile melodioase, nu zicem nu, dar extrem de clare și puternice, cu care mierla își începe ziua? Imposibil de devreme! Nici când trage semnale de alarmă nu o face mai delicat, sunetele metalice și dure cu care își avertizează confrații de apropierea pericolului fiind ca o portavoce. Doar sezonul rece îi mai îndulcește tonul. În această perioadă, mierla trece dintr-un pom în altul, țârâind suav, în speranța găsirii unui măr necules și a unui votant fidel, sensibil la tema peisagisticii urbane.
Dacă simțiți că ea e aleasa, fiți alături de Stimabila Mierlache pe toată durata campaniei ornito-electorale!
Mai multe informații despre candidat
Vă spuneam despre candidatul de azi că este sensibil la tema peisagisticii urbane, pe care și-a construit campania electorală. Dar, spre deosebire de politicienii cu două picioare, dar zero aripi, mierla chiar știe despre ce glăsuiește. Mare iubitoare de tufișuri și arbuști prietenoși cu păsările, se vede nevoită să tragă semnale de alarmă la fiecare lucrare de întreținere a spațiilor verzi din orașe. Nu o face dintr-un simplu moft, ci pentru că își vede casa în pericol. Nu pricepe, să o pici cu ceară, cum de noi nu pricepem cât de important e să lași tufa să crească, să facă flori, și să ai puțintică răbdare până floarea se transformă în fruct! Dacă tăiem prea repede și prea scurt vegetația din parcuri și din curți, păsările nu mai cuibăresc acolo, căci nimănui nu-i place să îi fie expusă intimitatea. În condițiile date, poate avea chiar efecte letale. Așa că mierlei i se pare că noi, oamenii, jucăm murdar! Curat murdar! Și astfel, atentăm la siguranța fameliei ei.
Dar ce famelie! Una mare, pentru că nu doar că depune undeva între două și șase ouă, dar poate face asta de două sau trei ori pe sezon. Însă remunerație e mică, după buget, căci dacă tot din al doilea parc trebuie să te muți când îți e cuibăritul mai drag, atunci te costă cam mult crescutul puilor. Care nici fără problematica expusă nu e chiar floare la ureche.
Deși are zile când îi vine să plece în lume (în pădurea cu luminișuri și tufișuri de unde a venit la noi în urbe), s-a decis totuși să candideze, în speranța că ne va face să înțelegem importanța planificării cu cap a spațiilor verzi. Mai ales că ne vede preocupați de calitatea aerului și de căldurile de peste vară.
Catindata noastră este o gurmandă, o omnivoră desăvârșită. Unii contracandidați ar putea-o numi oportunistă, pe bună dreptate. E drept că nu ratează nimic din ofertă, dar e atentă mereu la ce mănâncă, preferând hrana de sezon. Am putea spune că susține producătorii locali, nu e adepta importurilor, preferând să fie endepandentă alimentar. Primăvara și vara, mai ales când trebuie să-și hrănească famelia cea numeroasă, are o dietă carnivoră, din care nu lipsesc insecte, râme, melci, păianjeni, broaște, șopârle, șerpi, pui de pasăre. Se hrănește mai mult pe sol, alergând și țopăind inconfundabil pe gazonul spațiilor verzi, folosindu-se de cioc cu eleganță. Pe măsură ce se coc fructele și semințele, le introduce în meniu, toamna și iarna devenind mai vegetariană. Își completează dieta cu fructe de păducel, porumbar, corn, mur, măceș, soc, măr, păr și multe altele.
Dar acest lucru e posibil doar dacă noi nu toaletăm excesiv și inoportun arborii și arbuștii din gardurile vii. Dacă îi tăiem prea repede, nu vor fructifica, iar pasărea se va vedea nevoită să evite parcurile noastre, să cânte la alte mese practic. De aceea, dacă ar fi să se reprofileze, candindata noastră și-ar lua sigur diplomă de peisagistă. Astfel pregătită profesional, ar putea să își amenajeze cele 0.17 hectare de teritoriu care revin unei familii de mierle, așa cum scrie la carte. Cartea de bucate, desigur. Și, cu siguranță s-ar folosi în mod echilibrat de pesticide și ierbicide, pentru că nu este nici foarte, nici prea, și nici nu vrea progresul cu orice preț.
Tare i-ar plăcea ca istoria toaletărilor fără cap și coadă efectuate în spațiile verzi din orașe să nu se mai repete. Pentru că, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi. Și tare ar vrea să nu ne trezim cu mai puține mierle în atlasele urbane, decât în urmă cu 10 ani. Iar noi nu putem decât să fim de acord cu ea!
Biografia Stimabilei Mierlache poate fi consultată aici.
Ciușul (Otus scops)
Cel de-al doilea candidat este poate cel mai vocal dintre cele trei păsări care încearcă să vă câștige votul. Ciușul, sau Venerabilul Ciușencu, dacă preferați, trebuie să compenseze cumva pentru absența îndelungată de pe scena politică locală. Este singurul candidat care ne părăsește în sezonul rece, fiind de altfel singurul membru al familiei sale politice (Strigidae) care vizitează diaspora. La final de august, pleacă spre Africa. Ajunge uneori până la sud de Sahara, alteori doar până în nordul Africii, sau chiar în sudul Europei. Prin aprilie revine în țară și se lansează într-o campanie nemaiauzită!
Ca să fie sigur că are timp să își expună întreaga platformă program și că e bine înțeles de electorat, venerabilul ciuș se folosește cu mare succes de liniștea nopții, când contracandidații săi au plecat demult la culcare. Am putea spune că intră în schimbul de noapte. Dar ce intrare! În toiul nopții, fluieratul monoton, monosilabic, molipsitor parcă, un „tiu” repetat obsedant la fiecare două-trei secunde, se aude de la peste un kilometru distanță. Ore în șir. Unde mai pui că adesea cântă în duet cu femela! Dacă mierla ne cântă și încântă în egală măsură, micuța, dar determinata bufniță, ne bântuie de-a dreptul. Desigur, nu toți alegătorii găsesc potrivit acest mod de a comunica, mai ales dacă tribuna aleasă este în arborele de sub fereastra electorilor. Și pentru că nu de puține ori s-a cerut efectiv evacuarea vorbitorului, tema principală a campaniei lui, toleranța, a venit cumva de la sine.
Dacă simțiți că el vă reprezintă, fiți alături de Venerabilul Ciușencu pe toată durata campaniei ornito-electorală!
Mai multe informații despre candidat
Cel mai discret candidat din campania noastră este o rara avis pe timpul zilei. Doar cei mai antrenați, norocoși sau perseverenți alegători se pot bucura de vederea micuței bufnițe. De ce? Pentru că ciușul e singurul dintre cei 3 candidați care cuibărește în scorburi, care va să zică că el are nevoie de arbori maturi, găunoși (dar discursul este departe de a fi golit de substanță!), iar coronamentul des al acestor arbori îi asigură un camuflaj eficient peste zi. Cum nu îi place pădurea deasă, îi râmân crângurile, parcurile și grădinile drept casă. Și aici ajungem iar la tema campaniei sale, toleranța. Nu doar că e o bufniță, un răpitor de noapte adică, dar mai și obișnuiește să cuibărească în grădini părăsite și în curțile bisericilor, dat fiind faptul că aici vegetația e lăsată să atingă și ea o vârstă venerabilă. Prin astfel de obiceiuri imobiliare, stârnește în noi, pe lângă admirația pe care le-o purtăm păsărilor de noapte, și sentimente de teamă și aversiune, izvorâte din frica noastră de întuneric. Ce încearcă ciușul să ne transmită, este că nu trebuie să ne lăsăm dominați de această frică de necunoscut, ci să mergem pe mâna curiozității și a dorinței de a învăța mereu lucruri noi, de a cunoaște noi ființe și poveștile acestora. Nu vom fi dezamăgiți niciodată!
Ca să îți dai seama, alegătorule, că nu ai niciun motiv de spaimă, e suficient să te uiți la cei 3-4 pui, niște mogâldețe tare pufoase și curioase. Dar neicușorule, puicușorii aceștia vor fi capabili să își prindă propria hrană, adică vor deveni prădători cu docomente în regulă, cam într-o lună și jumătate. Numai bine le rămâne ceva timp pentru exersat, înainte să plece spre Africa la finalul verii.
Ciușul cuibărește solitar, e drept, dar e solidar și familist nevoie mare. Famelia rămâne împreună nu doar pe perioada de cuibărire și de creștere a progeniturilor, ci și în timpul migrațiunii. Uite o calitate pe care ar putea-o deprinde și alți politicieni: loialitatea, să nu părăsească barca sau familia politică când dau piept cu dificultățile.
Cu siguranță ați auzit vorba cum că orice pasăre pe limba ei piere. Dar se pare că și hrana păsării o poate sfârși la fel. Ciușul e cea mai insectivoră bufniță a noastră, se știe, de aceea e și singura care migrează, nu mai găsește pe aici suficientă hrană iarna. Când încă e deschis restaurantul, cosașii sunt printre favoriți. Care își dezvăluie poziția, da, ați ghicit, fix prin țârâitul sonor, care-i duce la pierzanie. De fapt, îi duce direct în ingluvia prin care ciușul, ca orice respectabilă bufniță, regurgitează resturile nedigerate ale meselor sale. Meniul, predominant nocturn, nu se limitează la insecte crocante, include și molii, viermi, păianjeni, sau uneori mici păsări, rozătoare, broaște sau șopârle.
Dar tocmai hrana aceasta preponderent insectivoră o face vulnerabilă în fața noastră. Duse sunt vremurile când industria română era admirabilă, sublimă, dar lipsea cu desăvârșire. Acum avem și ceva industrie, ba chiar și agricultură, care prin utilizarea la scară largă a pesticidelor, îl cam lasă pe ciuș fără coledzi. Pentru că diminuarea sursei de hrană, nu poate decât să le reducă șansele de supraviețuire. Și aici intervine din nou toleranța, tema principală a campaniei venerabilei bufnițe. Care ne imploră să luăm aminte că nici nouă nu ne face bine un asemenea mod de a ne produce hrana.
Dar principala problemă pe care o are de surmontat în relația cu noi, este cea imobiliară. Fiind mai simțitoare de felul ei și depinzând aproape exclusiv de arborii maturi, se vede în imposibilitatea de a cuibări în orașele noastre, din cauza practicilor noastre defectuoase, prin care tindem să eliminăm acești arbori remarcabili.
Astfel, mesajul ciușului este foarte clar: Rușine pentru orașele noastre, dacă nu vor avea o asemenea pasăre în atlasele ornitologice urbane!
Biografia Venerabilului Ciușencu poate fi consultată aici.
Vânturelul roșu (Falco tinnunculus)
Atât prin pregătirea profesională, cât și prin alură, cel de-al treilea candindat este un răpitor pur sânge. Da, știm, e un clișeu, dar vorbim un limbaj politic zilele acestea. Onorabilul vânturel roșu, cunoscut și ca Vânturescu, se achită cu succes de rolul de vânător. Iar cromatica contrastantă a penajului, etalând cărămiziu, negru și gri, fură cu ușurință privirea electoratului. Și bine că e așa! Date fiind simplitatea melodică și repertoriul redus ale șoimului, un „chii-chii-chii-chii” scurt și ascuțit, era nevoie de ceva suplimentar pentru a avea șanse reale în fața celorlalți competitori. Cea mai mare suporteră în cursa electorală este partenera sa, o prădătoare excelentă și ea, dar cu ceva mai mult maro în costumul de atac. Duc o campanie relativ staționară, cu puține vizite în teren în sezonul rece.
Dar punctul forte al vânturelului roșu în această campanie este perspectiva, privirea de ansamblu, pe care o are grație sferelor înalte unde își face veacul. De la înălțimea la care zboară sau pândește prada, este obișnuit cu o vedere „panoramică”, holistică, a situațiilor. Astfel, tema pe care o propune sunt soluțiile la nivel înalt. Ca un prădător situat în vârful lanțului trofic, știe pe propria piele ce înseamnă reacțiile în lanț și lipsa prevederii atunci când se iau decizii importante, la scară mare. Și este decis să discute tranșant despre aceste probleme.
Dacă simțiți că el e soluția, fiți alături de Onorabilul Vânturescu pe toată durata campaniei ornito-electorală!
Mai multe informații despre candidat
Candidatul zilei este un apropiat de-al nostru, o pasăre care nu se sperie de noi cu una, cu două. Vânturelul roșu se simte bine în mediul urban, și când scriem bine, nu exagerăm deloc. Nu doar că a intrat în orașele noastre, dar a făcut-o cu mare stil. La urma urmei, nu mulți candidați au curajul să cuibărească în fisurile blocurilor turn sau pe turlele bisericilor impozante din centrul târgului. Sigur nu îl veți auzi în campanie rugându-vă să nu-l împingeți, c-amețește, e antrenat, nu are frică de înălțime. Dar e și el pentru descentralizare, astfel, își face cuibul mai peste tot: în cartiere, dar și în peisajul agricol tradițional, doar pădurea deasă și zonele fără arbori nu îl atrag.
Are nevoie de tribună – turn, arbore matur, stâlp, colț de stâncă – nu doar pentru campania electorală, dar și pentru a studia meniul sau a se odihni după o zi grea.
Mare pișicher vânturelul nostru, poate ocupa și cuiburile părăsite de ciori sau coțofene, care va să zică, e un apropritar care nu investește prea mult în faza de construcție. Dar cu siguranță, depune efort în propășirea viitorului speciei. Femela se ocupă cu clocitul celor 3 – 6 ouă, iar masculul, simțitor din cale-afară, e singurul furnizor de carne proaspătă la început. Apoi munca de echipă continuă către două luni, când puii devin independenți.
Vânturescu știe mai bine ca oricine că fiecare alegere, inclusiv cea a unei locuințe decente, nu e doar o chestiune de prințipuri, ci și de viitor. Nu e ușor să găsești o zonă sigură, cu surse de hrană bio la îndemână, cu școli și terenuri de antrenament numai bune pentru cei mici. De aceea, propune soluții de perspectivă, venite de la nivel înalt!
Că vânturelul roșu e răpitor v-am spus, deși probabil nu a fost chiar o noutate. Dar că e și detectiv, asta poate veni ca o surpriză. Pristanda e mic copil pe lângă candidatul nostru. Metoda de filaj a prăzii e deosebită, și i-a transformat renumele în nume: zboară staționar, la înălțime, vânturându-și aripile și scanând solul. Dar mai are o tehnică ce face din el un profesionist desăvârșit: poate observa radiațiile UV care se reflectă de pe picăturile de urină cu care rozătoarele, felul preferat la toate mesele, își marchează drumul. Astfel, rata de succes a acestui Sherlock Holmes aviar crește. Să nu înțelegeți că doar masculul face acest lucru. Doamna vânturel, această „Zoe, fii bărbată!”, participă la pândă și vânătoare, ba chiar furnizează pradă mai mare. Acest fapt e posibil deoarece, ca în cazul multor alte păsări răpitoare, femela e semnificativ mai mare decât masculul.
Pe lângă descentralizare, mai e și adeptul diversificării hranei. Și chiar dacă nu crede că tot ce zboară se mănâncă, prinde cu nonșalanță insecte mari, păsări mici sau chiar lilieci. Totul la înălțime, de aceea pare credibilă campania vânturelului nostru, care vorbește din propria experiență.
Dar și în cazul candidatului de față, conviețuirea cu noi nu e ușoară. Depinde de alegerile, politicile și practicile noastre, mai ales în ceea ce privește furnizarea hranei. Folosirea pe scară largă, fără discernământ, a insecticidelor, raticidelor și a altor pesticide, îi diminuează sursa de hrană și îi afectează succesul reproductiv. Adio famelie mare!
Noi, ca societate/specie situată în vârful piramidei trofice și decizionale, suntem direct responsabili de bunăstarea tuturor viețuitoarelor. Avem datoria morală de a lua deciziile la nivel înalt, global, ținând cont de toată lumea vie. Pentru că unde nu e moral (bun simț și educație științifică, am adăuga noi), acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, care va să zică că nu le are! Iar vânturelul roșu luptă pentru ca aceste principii să nu dispară!
Biografia Onorabilului Vânturescu poate fi consultată aici.
Acum că Mierlache, Ciușencu și Vânturescu și-au expus platformele program, nu vă rămâne decât să alegeți candindatul cu a căror teme rezonați mai mult și pe care ați dori ca Soțietatea noastră să îl promoveze în 2026. Cum vă spuneam, va fi un an dedicat atlaselor urbane ornitologice, care va să zică că vom vorbi mult despre păsări, orașe, natură, viitor, bunăstare și alte asemenea prințipuri. Căci un popor care nu merge înainte, stă pe loc, dar cu cât merge mai iute, ajunge mai departe. Iar noi am ajuns, cel puțin cu Atlasul Păsărilor Clujului, la ce-a de-a două ediție. Și nu intenționăm să ne oprim aici! Vă invităm alături de noi nu doar în campania ornito electorală, ci și după alegeri, să ne îngrijim împreună de păsările noastre și de spațiul natural pe care îl împărțim cu ele. Uităm adesea că acesta e un spațiu comun, că acțiunile noastre au repercusiuni asupra întregii lumi vii. Iar vietățile din jurul nostru, chiar dacă sunt simțitoare, nu sunt și vorbitoare, să ne poată spune ce le doare. Rămâne tot responsabilitatea noastră să luăm aminte la ce se întâmplă în jurul nostru. Haideți să ne achităm onorabil de ea. Nu de alta, dar altfel, riscăm să ne răcim împreună …
Cum votăm?
Mecanismul de votare este neschimbat. Începând de joi, 13 noiembrie 2025, timp de 3 săptămâni puteți vota candidatul favorit. Accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române și căutați postările dedicate Păsării Anului 2026. Fiecare reacție pentru o imagine înseamnă un vot pentru candidatul favorit. La finalul campaniei numărăm voturile, soluționăm contestațiile și dăm la gazetă câștigătorul Competiției „Pasărea Anului 2026”.
Noutati
Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale
Stimabila Mierlache a reușit, după lupte seculare care au durat trei săptămâni, să își asigure poziția de portavoce a lumii păsărești pentru anul viitor. Grație voturilor alegătorilor convinși de platforma ei electorală, Pasărea Anului 2026 ne va purta prin parcurile și grădinile orașelor noastre, ne va cânta din tufișurile pline de flori și va colora pătratele de monitorizare din atlasele urbane.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]
