Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Mesteacănul 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Raportul State of the World’s Birds 2022 prezintă cea mai îngrijorătoare imagine pentru natură de până acum
29 octombrie 2022
Aproape jumătate din speciile de păsări din lume sunt în declin - aceasta este concluzia raportului State of the World’s Birds (Starea păsărilor lumii) 2022, publicat recent de organizația BirdLife International. Deși raportul subliniază în continuare că ne aflăm în mijlocul unei crize a biodiversității, documentul scoate în evidență și soluțiile de care avem disperată nevoie pentru a salva natura aflată în această critică situație. Am ajuns în punctul în care avem nevoie urgent de voință politică și angajament financiar pentru a implementa aceste soluții pe scară largă și într-un ritm susținut.
De la albatroșii care plutesc cu grație peste marea liberă și păsările Macrocephalon maleo care sapă cuiburi adânci în solul pădurilor tropicale îndepărtate, până la pinguinii imperiali care pescuiesc la adâncimi de peste jumătate de kilometru și șoimii călători care cuibăresc pe zgârie-norii înălțați în marile metropole, păsările pot fi găsite aproape oriunde pe pământ și sunt un indicator esențial al sănătății planetei.
În calitate de lider mondial în conservarea naturii, BirdLife publică raportul său de referință State of the World’s Birds la fiecare patru ani. Raportul este un extraordinar rezumat al datelor culese fără întrerupere deopotrivă de cercetători, specialiști în conservare și oameni obișnuiți implicați în proiecte citizen science, raport care subliniază situația dificilă a avifaunei la nivel global, cele mai grave amenințări cu care se confruntă și măsurile urgente necesare pentru a o proteja. Având în vedere faptul că strigătele și cântecele păsărilor se aud în aproape fiecare loc de pe planetă, raportul ne vorbește nu doar despre sănătatea acestui grup extraordinar de divers, ci ne arată starea de sănătate a naturii în ansamblu.
Cea mai recentă ediție a State of the World’s Birds descrie cea mai îngrijorătoare imagine de până acum pentru natură. Aproape jumătate din speciile de păsări din lume sunt acum în declin, doar 6% dintre acestea având populații în creștere. Una din opt specii (1.409 de specii în total) este în acest moment amenințată cu dispariția. Se estimează că aproape trei miliarde de păsări au pierit din 1970 și până acum numai în America de Nord, iar încă 600 de milioane în Uniunea Europeană (pe o suprafață de cinci ori mai mică) din 1980 până în prezent.
Deși datele privind populațiile, colectate pe termen lung, sunt mult mai cuprinzătoare pentru speciile din aceste două regiuni ale lumii, semnele indică scăderi catastrofale similare în alte părți ale globului. De exemplu, se estimează că speciile din păduri și zone umede din Japonia au scăzut cu 94% și, respectiv, 88% începând cu anul 1850, în timp ce populațiile speciilor de răpitoare din Kenya au scăzut în medie cu aproape trei sferturi din 1970 și până azi.
„Am pierdut deja peste 160 de specii de păsări în ultimii 500 de ani, iar rata de dispariție se accelerează”, spune Lucy Haskell, responsabil științific al BirdLife și autor principal al raportului. „Din punct de vedere istoric, cele mai multe dispariții au avut loc pe insule, dar este îngrijorător că există un val în creștere de extincții continentale, cauzate de pierderea habitatelor la scară largă.”
Motoarele declinului
Pe lângă evidențierea declinului dramatic al păsărilor, raportul subliniază și principalii factorii care îl provoacă. Peste tot în lume păsările sunt afectate de o serie de amenințări diferite, aproape toate cauzate de acțiunile umane. Agricultura – atât prin extinderea sa în habitate importante, cât și prin utilizarea din ce în ce mai mare a mașinilor și a substanțelor chimice pe măsură ce se intensifică lucrările agricole – este principala amenințare la adresa speciilor de păsări, afectând cel puțin 73% dintre speciile amenințate.
În Europa, această activitate umană a dus la o scădere cu peste 50% a abundenței păsărilor de pe terenurile agricole de pe continent, începând cu 1980 și, mai la sud, transformarea pajiștilor în terenuri cultivate a dus la o scădere cu 80% a populației speciei Heteromirafra archeri (Critic amenințată) în doar 15 ani. Endemică în Etiopia, această specie de ciocârlie numără acum mai puțin de 50 de perechi cuibăritoare, al căror teritoriu s-a restrâns la doar două situri și există temeri că am putea asista la prima extincție a unei specii de păsări din Africa continentală în timpurile moderne, în lipsa unor acțiuni rapide de conservare.
Exploatarea forestieră și gestionarea nesustenabilă a pădurilor este o altă amenințare semnificativă. Peste șapte milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an – o suprafață mai mare decât Republica Irlanda – și acest lucru afectează aproape jumătate din speciile de păsări amenințate din lume. Speciile care depind de copacii mari, bătrâni sunt afectate în mod deosebit. Un exemplu este harpia, cea mai puternică pasăre de pradă din lume, care trăiește în pădurile tropicale din America de Sud, iar printre animalele le care le vânează sunt maimuțele și leneșii. Dar 90% dintre copacii pe care îi preferă pentru cuibărit sunt vizați de exploatare forestieră și a fost recent înscrisă de BirdLife pe Lista Roșie a IUCN ca specie Vulnerabilă.
În mod îngrijorător, schimbările climatice au deja un impact substanțial, afectând 34% dintre speciile amenințate. Ele cauzează furtuni, incendii și secete de o intensitate fără precedent, iar impactul lor va crește, fără îndoială, rapid în următorii ani. Pe lângă acestea, amenințări precum capturile accidentale din plasele de pescuit, supraexploatarea resurselor naturale și speciile invazive, care de-a lungul istoriei au fost cauza principală a dispariției speciilor, continuă să ducă la scăderea populațiilor de păsări.
Un moment critic pentru un viitor mai luminos
În timp ce aceste constatări sunt fără îndoială extrem de îngrijorătoare, raportul scoate în evidență și cele mai importante soluții pentru salvarea naturii. Acest lucru vine într-un moment crucial, în timp ce guvernele se pregătesc pentru viitoarea reuniune a Convenției privind diversitatea biologică (CBD COP 15) din decembrie, unde va fi finalizat și adoptat Cadrul global pentru biodiversitate – o strategie pe 10 ani pentru natură.
„Păsările ne vorbesc despre sănătatea mediului nostru natural – ignorăm mesajele lor pe riscul nostru”, spune Patricia Zurita, CEO BirdLife. „Multe părți ale lumii se confruntă deja cu incendii de vegetație extreme, secete, valuri de căldură și inundații, în vreme ce ecosistemele transformate de oameni se luptă să se adapteze la schimbările climatice. Cu toate că pandemia de COVID și criza globală a costului vieții au distras, fără îndoială, atenția de la agenda de mediu, societatea trebuie să rămână concentrată pe criza biodiversității.”
Cea mai importantă soluție pentru cea mai mare parte a speciilor amenințate este conservarea și restaurarea eficientă a zonelor de care depind păsările. BirdLife a identificat peste 13.600 de zone importante pentru păsări și biodiversitate (Important Bird and Biodiversity Areas – IBA), care formează nucleul unei rețele mai largi de zone cheie pentru biodiversitate. Având în vedere că există o din ce în ce mai mare dorință de creștere a angajamentului pentru conservarea a 30% din suprafața terestră și marină a lumii, este vital ca aceste situri să fie folosite ca model pentru desemnarea ariilor protejate. Pe lângă aceasta, abordarea altor amenințări extreme, cum ar fi eradicarea speciilor invazive din insulele îndepărtate și implementarea acțiunilor de conservare specifice speciilor este, de asemenea, vitală pentru multe specii amenințate.
Motive de optimism
În mod promițător, în ciuda stării disperate a lumii naturale, păsările oferă și un motive de optimism, arătând că, prin eforturi eficiente de conservare, speciile pot fi salvate și natura se poate recupera. Din 2013, 726 de specii de păsări amenințate la nivel global au beneficiat în mod direct de munca depusă de organizațiile din parteneriatul BirdLife, inclusiv SOR. De asemenea, activitatea de advocacy a parteneriatului a ajutat ca 450 de IBA-uri să fie desemnate arii protejate, inclusiv înființarea în 2022 a Parcului Național Ansenuza pentru a proteja laguna Mar Chiquita din Argentina, în urma lucrărilor ample ale Aves Argentinas, partener BirdLife. Prin înființarea acestui parc o jumătate de milion de păsări acvatice migratoare sunt protejate, inclusiv Phoenicoparrus andinus, specie clasificată ca Vulnerabilă.
„Nu se poate nega că situația este îngrozitoare, dar știm cum să inversăm aceste scăderi. Cercetările noastre arată că între 21 și 32 de specii de păsări ar fi dispărut din 1993 fără eforturile de conservare întreprinse pentru a le salva”, spune Dr. Stuart Butchart, om de știință la BirdLife International. „Specii precum Psittacula eques, Gymnogyps californianus, Geronticus eremita și Himantopus novaezelandiae nu ar mai fi decât exponate în muzee, fără eforturile dedicate ale numeroaselor organizații din parteneriatul BirdLife și nu numai. Dacă dăm naturii o șansă, aceasta se poate recupera.”
Protejarea păsărilor aduce, de asemenea, recompense fantastice și pentru oameni. Păsările polenizează plantele, controlează dăunătorii agricoli și transportă semințele mari pe distanțe vaste – acțiuni critice pentru stocarea pe termen lung a carbonului din pădurile tropicale. Protejarea și refacerea habitatului natural sunt, de asemenea, printre cele mai rentabile modalități de abordare a schimbărilor climatice. Pe lângă acestea, există tot mai multe dovezi care leagă comunitățile sănătoase de păsări de propria noastră bunăstare.
În timp ce State of the World’s Birds 2022 subliniază, fără îndoială, că ne aflăm în mijlocul unei crize a biodiversității fără precedent, exemplele din acest raport demonstrează că într-adevăr conservarea funcționează. Acum este imperativ ca natura să fie pusă în prim-planul agendelor politice și economice și ca aceste soluții să fie implementate rapid și la scară globală.
Articol preluat integral de pe site-ul organizației Birdlife.
Textul original poate fi citit AICI.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
