Share

ȘTIRI PROIECT POIM SUD

Specie nouă în situl Iezer Călărași, broasca râioasă brună

7 mai 2019

Raluca Melenciuc și Elena Buhaciuc sunt cei doi herpetologi care au găsit broasca râioasă brună (Bufo bufo) pentru prima oară in situl de la Iezer Călărași. Evenimentul este cu atât mai important, cu cât specia nu a fost niciodată semnalată până acum în studiile de specialitate referitoare la acest sit Natura 2000.

Cele două colege ale noastre se aflau pe teren alături de voluntarul SOR Marin Ioniță, în acțiunile de monitorizare din cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.

„După terminarea orelor petrecute pe teren, în drum spre locul de cazare, am spus să ne oprim puțin și la balta care se află la limita sitului Iezer Călărași. Balta e potrivită pentru reproducerea broaștelor, deoarece ele găsesc aici vegetație pe care își pot depune ouăle. Ne-am dus să căutăm tritoni, broaște roșii de pădure și broaște râioase verzi. Aparița broaștei râioase brune a fost o adevărată surpriză! Nu ne așteptam să o găsim aici, mai ales că nimeni nu a mai văzut-o până acum în acest areal ”, povestește Raluca Melenciuc cu o bucurie în glas asemănătoare cu a unui copil care a primit cadoul mult dorit. 

Poate părea că biologii au fost pur și simplu foarte norocoși, dar munca din acest domeniu e departe de a fi floare la ureche. Orice specialist care își are „biroul” în mijlocul naturii știe că este nevoie de multă răbdare, perseverență și de zile întregi petrecute pe teren pentru a putea spera măcar la o asemenea descoperire.

Cine e Bufo bufo, noua ”vedetă” a sitului Călărași?

Broasca râioasă brună este o specie predominant nocturnă ce populează habitatele forestiere sau luncile, iar în România numărul exemplarelor este de câteva sute de mii. Are spatele colorat în diferite nuanțe de maro, presărat cu mici protuberanțe. Ochii sunt cărămizii, cu pupila orizontală. Specia este aproape amenințată din cauza degradării habitatelor prin înlocuirea masivă a stejarilor cu plantații de pin și salcâm. În plus, foarte multe broaște mor pe șoselele din România în timpul migrației de primăvară încercând să ajungă în locurile de reproducere. 

Contrar imaginii nefaste pe care o are, broasca râioasă brună nu trasmite râie sau negi, aceste afecțiuni sunt generate, de fapt, de acarieni și virusuri. Specia se găsește în majoritatea regiunilor, până la altitudini de 1200 de metri, mai rar în Bărăgan și Dobrogea. 

Ce reprezintă descoperirea pentru habitat?

Deși, la prima vedere, amfibienii pot părea lipsiți de importanță, ei sunt o parte esențială pentru mediul în care trăiesc și pentru tot ecosistemul din zonă. De exemplu, broaștele previn în mod natural înmulțirea populației de țânțari, larvele acestor insecte sunt una din principalele surse de hrană ale amfibienilor.

Mormolocii broaștelor fac săptături în noroi și mănâncă rămășițele de putregai ale plantelor și animalelor și contribuie la curățarea naturală a mediului acvatic. Totodată, broaștele sunt și o sursă importantă de hrană pentru anumite păsări, precum berzele sau stârcii. 

Din păcate, ele sunt amenințate de mașini, poluare, distrugerea habitatelor. Lipsa lor din anumite zone ne arată cât de puternică este intervenția omului în acele habitate.

”Activitatea noastră în zonă constă în identificarea habitatelor speciilor, să vedem care sunt amenințările la care sunt supuse, iar apoi să elaborăm un plan de management care va descrie foarte clar măsurile care trebuie luate pentru menținerea și îmbunătățirea habitatelor”, precizează Elena Buhaciuc. 

Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.  

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România