Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT POIM SUD
Specie nouă în situl Iezer Călărași, broasca râioasă brună
7 mai 2019
Raluca Melenciuc și Elena Buhaciuc sunt cei doi herpetologi care au găsit broasca râioasă brună (Bufo bufo) pentru prima oară in situl de la Iezer Călărași. Evenimentul este cu atât mai important, cu cât specia nu a fost niciodată semnalată până acum în studiile de specialitate referitoare la acest sit Natura 2000.
Cele două colege ale noastre se aflau pe teren alături de voluntarul SOR Marin Ioniță, în acțiunile de monitorizare din cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței”.
„După terminarea orelor petrecute pe teren, în drum spre locul de cazare, am spus să ne oprim puțin și la balta care se află la limita sitului Iezer Călărași. Balta e potrivită pentru reproducerea broaștelor, deoarece ele găsesc aici vegetație pe care își pot depune ouăle. Ne-am dus să căutăm tritoni, broaște roșii de pădure și broaște râioase verzi. Aparița broaștei râioase brune a fost o adevărată surpriză! Nu ne așteptam să o găsim aici, mai ales că nimeni nu a mai văzut-o până acum în acest areal ”, povestește Raluca Melenciuc cu o bucurie în glas asemănătoare cu a unui copil care a primit cadoul mult dorit.
Poate părea că biologii au fost pur și simplu foarte norocoși, dar munca din acest domeniu e departe de a fi floare la ureche. Orice specialist care își are „biroul” în mijlocul naturii știe că este nevoie de multă răbdare, perseverență și de zile întregi petrecute pe teren pentru a putea spera măcar la o asemenea descoperire.
Cine e Bufo bufo, noua ”vedetă” a sitului Călărași?
Broasca râioasă brună este o specie predominant nocturnă ce populează habitatele forestiere sau luncile, iar în România numărul exemplarelor este de câteva sute de mii. Are spatele colorat în diferite nuanțe de maro, presărat cu mici protuberanțe. Ochii sunt cărămizii, cu pupila orizontală. Specia este aproape amenințată din cauza degradării habitatelor prin înlocuirea masivă a stejarilor cu plantații de pin și salcâm. În plus, foarte multe broaște mor pe șoselele din România în timpul migrației de primăvară încercând să ajungă în locurile de reproducere.
Contrar imaginii nefaste pe care o are, broasca râioasă brună nu trasmite râie sau negi, aceste afecțiuni sunt generate, de fapt, de acarieni și virusuri. Specia se găsește în majoritatea regiunilor, până la altitudini de 1200 de metri, mai rar în Bărăgan și Dobrogea.
Ce reprezintă descoperirea pentru habitat?
Deși, la prima vedere, amfibienii pot părea lipsiți de importanță, ei sunt o parte esențială pentru mediul în care trăiesc și pentru tot ecosistemul din zonă. De exemplu, broaștele previn în mod natural înmulțirea populației de țânțari, larvele acestor insecte sunt una din principalele surse de hrană ale amfibienilor.
Mormolocii broaștelor fac săptături în noroi și mănâncă rămășițele de putregai ale plantelor și animalelor și contribuie la curățarea naturală a mediului acvatic. Totodată, broaștele sunt și o sursă importantă de hrană pentru anumite păsări, precum berzele sau stârcii.
Din păcate, ele sunt amenințate de mașini, poluare, distrugerea habitatelor. Lipsa lor din anumite zone ne arată cât de puternică este intervenția omului în acele habitate.
”Activitatea noastră în zonă constă în identificarea habitatelor speciilor, să vedem care sunt amenințările la care sunt supuse, iar apoi să elaborăm un plan de management care va descrie foarte clar măsurile care trebuie luate pentru menținerea și îmbunătățirea habitatelor”, precizează Elena Buhaciuc.
Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
