Share

Știri

Vulturii, victime colaterale în conflictul oamenilor cu prădătorii

20 august 2026

Un zăgan, doi vulturi suri, patru vulturi negri și un corb sunt victimele descoperite până acum în cazul otrăvirii din Parcul Național „Balcanii Centrali” din Bulgaria. Un bilanț sumbru și, cel mai probabil, provizoriu, care ne arată încă o dată că e nevoie de mai mult decât dorința de a readuce aceste specii emblematice în munții de unde tot acțiunile noastre au dus la dispariția lor în secolul trecut.

Acum câteva zile ne entuziasma pe toți povestea lui Boev, zăganul care în 123 de zile străbătuse 14.100 kilometri prin Europa, survolând Bulgaria, Slovacia, Polonia, Germania, Olanda și România. Îl invidiam pentru o așa vacanță de vară. Dar marți, 18 august, colegii de la Green Balkans ne-au întristat peste măsură prin anunțul făcut pe pagina de Facebook a organizației: Boev fusese găsit mort, cel mai probabil otrăvit, în Parcul Național „Balcanii Centrali” din Bulgaria. Dar nu era singura victimă. La fața locului, echipa care plecase să afle motivul pentru care transmițătorul zăganului emitea de ceva vreme din aceeași locație, a dat peste o priveliște de coșmar: un zăgan, patru vulturi negri, un vultur sur și un corb, toți otrăviți. Acestora li s-a adăugat un al doilea vultur sur, care a murit la Centrul de Reabilitare Green Balkans, în ciuda eforturilor făcute pentru a fi salvat. Aproape sigur numărul victimelor va crește, și cu siguranță nu se limitează doar la păsări. Corpurile păsărilor au fost duse la Centrul de Reabilitare Green Balkans pentru necropsie. Au fost preluate și probe din cadavrul lângă care au fost descoperite păsările și vor fi trimise la laboratoare specializate din Europa, pentru analize care să confirme otrăvirea.

Această tristă întâmplare este una marcantă pentru povestea reintroducerii speciilor de vulturi în habitatele de unde au dispărut acum câteva decenii. Boev a fost primul zăgan eliberat în natură de către cei de la Green Balkans, ca parte a efortului de reintroducere a speciei în Bulgaria. Unul din cei patru vulturi negri a fost reintrodus de către colegii de la Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor (BSPB). Reintroducerea acestor păsări înseamnă un efort considerabil, atât ca investiție de timp și resurse umane, cât și financiar. Ani de studii și cercetări culminând cu scrierea proiectelor, efortul propriu-zis al implementării unui astfel de proiect, munca și eforturile continue depuse în relațiile cu comunitățile și autoritățile locale, toate acestea sunt anihilate printr-o singură acțiune: otrăvirea voluntară a animalelor sălbatice, un gest criminal, ilegal, care are consecințe penale.

Din păcate, acest caz nu este un eveniment singular, colegii din Bulgaria se confruntă des cu această practică. În 2017, în Cheile Kresna, aproape 30 de vulturi suri au fost victimele unei otrăviri cu momeală, invalidând astfel ani de zile de conservare a speciei. E, de regulă, o metodă prin care cei care dețin turme de oi sau de vite, încearcă să îndepărteze în special lupii, dar și urșii sau șacalii care le atacă animalele. Observăm cu tristețe că otrăvirea, care a jucat rolul determinant în dispariția speciilor de vulturi în secolul trecut, continuă să fie și în prezent principala amenințare la adresa acestor păsări, cu atât mai mult în zonele în care se încearcă reintroducerea lor și unde, practic, fiecare pasăre contează enorm.

Acest caz este un semnal de alarmă pentru noi, SOR fiind implicat alături de Rewilding Romania în unul dintre cele două proiecte de reintroducere a vulturilor în munții României. Otrăvirea păsărilor de pradă necrofage este o practică a cărei magnitudine, pe plan local, ne este deocamdată necunoscută. Este vital ca, pentru a avea succes în demersurile ce vor urma, să încercăm să limităm potențiala amploare a acestei practici, care reprezintă amenințarea majoră pentru succesul reintroducerii speciilor de vulturi. Pentru a nu se întâmpla astfel de acțiuni criminale e nevoie de un cumul de factori.

Cei mai importanți factori credem că sunt educația și comunicarea cu comunitățile locale. Aici vorbim de faptul că oamenii trebuie să înțeleagă că nu este normal și legal să folosești astfel de practici, că vulturii au un rol important în ecosistem și că este posibilă conviețuirea cu aceste păsări impunătoare. Rolul autorităților este esențial. Acestea trebuie să fie vigilente și să aplice legea ori de câte ori e nevoie. De asemenea, legislația trebuie să fie clară, să facă ușoară munca de reintroducere și de conservare a acestor păsări. Fără a avea de partea noastră atât autoritățile, cât și comunitățile cu care vulturii vor interacționa cel mai mult, e foarte puțin probabil să nu întâmpinăm și astfel de probleme în încercarea de a face ca vulturii să survoleze din nou crestele Carpaților.

Este foarte important ca probleme ca aceasta să fie rezolvate local, de fiecare țară în parte, și în același timp să existe o legislație europeană care să armonizeze toate prevederile legale privind conservarea acestor specii. Vulturii tineri sunt păsări foarte mobile, în cei 5-7 ani până când devin adulți sedentari străbat distanțe mari, trecând prin numeroase țări, fiind astfel supuși la provocări și amenințări multiple. Și e dureros să crești o pasăre pe care apoi o eliberezi în sălbăticie, o observi cum se adaptează, o urmărești de-a lungul călătoriei prin toată Europa, și apoi o pierzi, victimă a otrăvirii, la câteva zile după ce a ajuns, din nou, acasă. Un gest inuman care a anulat într-o zi ani de eforturi pentru ocrotirea vulturilor.

Vulturii, sanitari ai mediului.

Vulturii servesc drept echipa supremă de curățenie a naturii, acționând ca o barieră crucială împotriva răspândirii bolilor mortale. Consumând rapid carcasele de animale în descompunere, sistemele lor digestive extrem de acide neutralizează agenții patogeni letali precum antraxul, rabia și holera, care altfel ar contamina solul și sursele de apă. Fără ei, deșeurile în descompunere persistă, alimentând populațiile de dăunători oportuniști, cum ar fi câinii și șobolanii, ceea ce crește dramatic focarele de boli atât în rândul animalelor, cât și al comunităților umane.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

Retur / Formular retragere

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12