Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Ieșiți în natură și sărbătoriți Ziua Păsărilor! 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT POIM Moldova
Zbor deasupra unei colonii de egrete mari
27 iunie 2018
Mai mult de 20% din populația de egretă mare a României cuibărește în apropiere de Iași, la Larga Jijia, zonă alintată de ornitologi – Delta Moldovei. Concluzia vine în urma observațiilor făcute de colegii ornitologi care lucrează la planul de management pentru ariile naturale protejate de aici.
Lucian Fasolă-Mătăsaru este unul dintre ornitologii implicați în proiectul european, unul din cei care studiază de ani de zile coloniile de egrete și de stârci din Moldova. În ce privește aria naturală protejată de la Larga Jijia, Lucian poate povesti zile întregi despre ce a făcut aici în anii trecuți.
Din momentul în care a început studiile pentru teza lui de doctorat, Delta Moldovei a apărut tot mai des pe traseele Google Maps, lângă adresa de acasă și cea de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
„Informațiile pentru teza mea de doctorat sunt strânse în astfel de zone, am ajuns să cunosc foarte bine speciile Am stat și am observat stârci, egrete, lopătari și țigănuși, am ajuns să știu unde sunt coloniile, ce preferințe de cuibărit are fiecare specie, am fotografiat speciile cuibăritoare, dar și pe cele care iernează. Putem spune că la Larga Jijia avem una din cele mai importante colonii cuibăritoare de stârci, egrete și lopătari din Moldova și probabil cea mai importantă concentrare de egrete mari cuibăritoare din această regiune. Aici ieșim pe teren alături de membrii și de voluntarii SOR de Ziua Păsărilor sau la European Birdwatch”, povestește Lucian.
Informațiile pe care ornitologii le strâng sunt de obicei bazate pe observațiile făcute în teren cu binoclul și cu luneta. Se stă cu ochiul lipit de ocular ore întregi, se notează tot ce zboară. Zilele trecute, Lucian Fasolă-Mătăsaru și Constantin Ion, împreuă cu Andrei Enea, unul din specialiștii GIS implicați în proiect, au decis că au nevoie de mai multe date, așa că, pentru prima oară, au folosit o dronă cu ajutorul căreia să preia imagini. Drona care ducea o cameră video, a trecut peste coloniile de egrete mari, astfel încât biologii să poată observa cuiburile.
Metoda aceasta nu este folosită doar de biologii de la SOR, în ultimii ani și rangerii ARBDD au folosit drone pentru a ne ajuta la recensământul pelicanilor, iar rezultatele au fost foarte bune.
Observațiile ornitologilor de până acum arată că aici cuibăresc între 70 și 100 de perechi de egrete mari. Scoase din context, aceste date nu spun mare lucru. În literatura de specialitate, populația de egrete mari din România este estimată la 350 de perechi. Asta înseamnă că în Moldova, la Larga Jijia, se află minimum 20% dintre acestea. Desigur, aceste date sunt preliminare, iar o imagine fidelă privind numărul de specii și de perechi cuibăritoare din ”Delta Moldovei” vom avea la finele proiectului.
Egreta mare este specifică zonelor umede cu pâlcuri de sălcii și întinderi de stuf. Lungimea corpului este de 85 – 100 cm și ajunge la o greutate de 950 g (ca dimensiuni este asemănătoare cu stârcul cenușiu). Anvergura aripilor este cuprinsă între 145 – 170 cm. Penajul este complet alb. Pe spate, deasupra cozii, sunt prezente 30 – 40 de pene ornamentale alb sclipitoare, fin spintecate, denumite „egrete”, care în secolul al XIX-lea erau recoltate prin distrugerea coloniilor și împușcarea păsărilor. Penele erau vândute caselor de modă, pentru pălăriile de damă.
„Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate ROSPA0109 Acumulările Belcești, ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară Prut, ROSPA0042 Eleșteiele Jijiei și Miletinului și 2.553. Balta Teiva Vișina”.
Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.
Conținutul acestui material nu reprezintă ȋn mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
