Share

ȘTIRI PROIECT Școli și grădinițe prietenoase cu natura

10 martie, Ziua Polenizatorilor

9 martie 2018

Ziua Polenizatorilor se celebrează pentru prima dată în acest an din inițiativa Facultății de Științe ale Naturii din Universitatea Eötvös Lóránd Budapesta cu sprijinul mai multor universități și organizații axate pe protecția naturii din Ungaria și România. Scopul este, desigur, atragerea atenției asupra speciilor polenizatoare, asupra factorilor care periclitează existența lor, dar și asupra soluțiilor disponibile.

Dar care sunt aceste specii?
Cu toții știm că albinele melifere polenizează florile și, deși am văzut bondari, viespi, fluturi și alte insecte pe florile noastre preferate, poate nu am conștientizat că rolul lor este identic cu cel al albinelor. Deși multe persoane sunt ferm convinse că florile lor au fost vizitate și de un colibri, trebuie să accentuăm că aceste păsări trăiesc exclusiv în America și ceea ce au văzut este un fluture, denumit molia colibri (Macroglossum stellatarum).

Ornitofilia sau polenizarea cu ajutorul păsărilor nu este cunoscută în Europa, cu toate că există observații conform cărora anumite specii precum pitulicea mică (Phylloscopus collybita), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia de zăvoi (Sylvia borin) au consumat nectarul unor specii de flori preponderent exotice în timpul migrației de primăvară.

În plus, un experiment realizat în 1989 în Marea Britanie a concluzionat că pițigoii albaștrii (Parus caeruleus) au jucat un rol important în polenizarea florilor de Fritillaria imperialis, nativ în zona cuprinsă între Turcia și Himalaya. Cu toate acestea până în momentul de față, insectele rămân singurii polenizatori din Europa și implicit țara noastră.

Puteți afla de ce merită insectele polenizatoare atenția noastră și cum le putem ajuta  de aici.

Ce plantăm ca să sprijinim insectele polenizatoare?
Răspunsul este extrem de simplu: plante cu flori entomofile. Se știe că unele plante favorizează albinele, altele, fluturii nocturni sau diurni, dar multe dintre ele nu sunt benefice doar pentru insectele polenizatoare, ci și pentru alte specii. Un simplu exemplu este alunul, de care depind nu mai puțin de 70 de specii: albine (este polenizat de vânt, dar reprezintă o sursă timpurie de polen) și alte insecte, păsări, mamifere. Un alt exemplu este socul ale cărui flori sunt polenizate de insecte și pot avea paraziți precum afidele care sunt consumate de buburuză și de larvele de sirfide, care la rândul lor reprezintă sursă de hrană pentru speciile de păsări insectivore; fructele de soc sunt devorate de păsări, în special de mierle și silvii. Prin plantarea anumitor specii de flori, arbori și arbuști determinăm ce specii de animale vor apărea și se vor stabili în grădina noastră, dar nu trebuie să uităm că, sprijinindu-le, grădina noastră nu va deveni sălbatică și nici inutilă pentru noi, ci ne va încânta prin aspectul estetic, olfactiv, recreativ și printr-o recoltă bogată și sănătoasă.

1. Pomii fructiferi: oferă resurse de hrană insectelor polenizatoare și posibilități de adăpostire și cuibărire pentru un număr mare de păsări.

2. Liliacul de vară denumit și arborele fluturilor (Buddleja davidii) este un adevărat magnet pentru fluturi (poate atrage peste 28 de specii) precum: amiral (Vanessa atalanta), vulpea mică (Aglais urticae), fluturele de scaieți (Vanessa cardui), ochi de păun de zi (Aglais io), fluturele cu litera C (Polygonia c-album), lămâița (Gonopteryx rhamni), molia colibri (Macroglossum stellatarum), dar și fluturi de noapte. Nectarul atrage și câteva specii de albine. Iarna semințele sunt consumate de păsări și mamifere mici.

3. Piracanta (Pyracantha coccinea): este un arbust decorativ cu flori albe și parfumate apreciate de albine și bondari și fructe galbene, portocalii și roșii rezistente toată peste iarnă și consumate mai ales de mierle, sturz, florinți, mai rar de mugurari. Încrengătura densă și spinoasă reprezintă locul preferat de adăpostire pentru vrăbiile de casă, dar oferă și posibilități de cuibărire pentru mai multe specii de păsări (măcăleandru, mierlă etc.).

4. Caprifoiul (Lonicera sp.): este o plantă cățărătoare apreciată de un număr mare de specii datorită beneficiilor variate pe care le oferă. Florile intens parfumate ademenesc fluturii de noapte chiar și de la aproape o jumătate km distanță, dar atrag și fluturi de zi, prezum molia colibri și alte insecte polenizatoare; fructele roșii reprezintă un adevărat deliciu pentru mierle, sturzi, cinteze, mugurari, frunzele sunt consumate de omizi (Scopula imitaria, Apeira syringaria, Perigrapha munda, Xylocampa areola), iar foliajul dens este ales de mierle pentru construirea cuibului. Peste 19 specii de insecte se hrănesc cu nectarul aceste specii, iar pentru 10 dintre acestea reprezintă unica sursă de hrană.

5. Floarea soarelui (Helianthus annus): polenul și nectarul atrag albinele și bondarii, ocazional fluturi. Semințele sunt consumate de un număr mare de păsări, chiar dinaintea recoltării, în timp ce iarna este cea mai indicată resursă de hrană, care se oferă păsărilor sedentare: specii de pițigoi, florinți, botgroși, scatii etc.

6. Lavanda (Lavandula angustifolia): florile parfumate atrag un număr mare de albine, bondari, fluturi ca vulpea mică, ochi de păun de zi, ochiul boului (Maniola jurtina), molia colibri. Toamna și la începutul iernii semințele sunt consumate de păsări de talie mică: cinteze, sticleți, specii de pițigoi.

7. Facelia (Phacelia tanacetifolia): este cunoscută mai ales de apicultori, fiind una dintre cele mai apreciate plante melifere. Tocmai de aceea în maghiară este numită planta care “varsă” mierea (mézontófű). Spre deosebire de alte specii, oferă nectar și când condițiile meteorologice nu sunt favorabile. În afară de albine melifere, belșugul de nectar și polen este apreciat și de către albinele solitare, bondari și alte specii de insecte polenizatoare. Este vizitat de viespile prădătoare, dar și de sirfide, ale căror larve sunt mari devoratori de afide, prin urmare contribuie la eliminarea dăunătorilor din grădină.

8. Echinacea: este vizitată de albine, bondari, dar și de un număr mare de fluturi cu cromatică variată: amiral, vulpea mică, ochi de păun de zi, ochiul boului, dar și specii de albine. Dacă nu se îndepărtează florile veștejite, semințele vor atrage și sticleții în grădină.

9. Regina nopții (Nicotiana alata) și alte flori care au corola cu tub lung (Petunia): datorită nectarului mai greu accesibil, este polenizat de fluturi din familia Sphingidae, precum fluturele cu trompa mare (Agrius convolvuli), molia colibri și alții.

10. Urzica (Urtica dioica): cu siguranță nimeni nu dorește să o aibă în grădină înainte să afle de importanța ei pentru fluturi: larvele multor specii colorate (amiral, vulpea mică, ochi de păun de zi, fluturele de scaieți, fluturele cu litera C) se hrănesc cu frunzele ei.

Alte specii de flori benefice pentru:

• fluturii de zi și de noapte: iarba fluturilor (Asclepias tuberosa), micsandră (Matthiola incana), planta de gheață (Sedum spectabile), flox (Phlox paniculata), verbena înaltă (Verbena bonariensis), cârciumăreasă (Zinnia elegans), oregano (Origanum vulgare), iedera (Hedera helix)

• omizi: hamei (Humulus lupulus), iedera (Hedera helix), varză (Brassica oleracea)

• buburuze: vineriță (Ajuga reptans), crăițele (Tagetes patula)

• specii de albine: mur (Rubus fructicosus), zmeur (Rubus idaeus) călin (Viburnum sp.), busuioc (Ocimum basilicum), Wisteria

• Sirfide (adulții sunt nectarivori, larvele răpitoare): coriandru (Coriander sativum), mărar (Anethum graveolens), fenicul (Foeniculum vulgare), lobelia (Lobelia erinus), coada șoricelului (Achillea millefolium)

• specii de păsări: iedera (Hedera helix), soc (Sambucus nigra), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), Berberis vulgaris etc.

Bibliografie

Burquez, A. (1989): Blue tits, Parus caeruleus, as pollinators of the crown imperial, Frittilaria imperialis, in Britain. Oikos 55: 335 – 340
Cecere, J. C., Spina, F., Jenni-Eiermann, S. & Boitani, L. (2011): Nectar: an energy drink used by European songbirds during spring migration. Journal of Ornithology 152: 923 – 931
Christine & Michael Lavelle (2009): Wildlife gardening. Hermes House London, 256 pp.
Da Silva, L. P., Ramos, J. M., Traveset, A. & Heleno, R. H. (2014): Flower visitation by birds in Europe. Oikos 123: 1377-1383
Thomas, A. (2010): RSPB Gardening for Wildlife, A & C Black London, 240 pp.
https://www.rspb.org.uk/
https://www.beporzoknapja.hu/

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România