Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia
12 cuiburi noi pentru șoimul dunărean
27 noiembrie 2013
Societatea Ornitologică Română a instalat 12 noi cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean (Falco cherrug), în partea de sud a Dobrogei. Acțiunea face parte din proiectul ,,Conservarea șoimului dunărean Falco cherrug în N-E Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia”. Această acțiune nu ar fi putut avea loc dacă nu beneficiam de ajutorul celor de la SC Transelectrica, Constanța.
Cuiburile au fost amplasate pe liniile de înaltă tensiune care traversează această regiune, deoarece șoimii dunăreni nu își construiesc cuiburi. Această specie preferă să ocupe cuiburile altor păsări, cu preponderență cele de ciori.
„Acțiunea nu este așa de simplă cum pare la prima vedere. A durat trei zile să instalăm aceste cuiburi. Dar norocul cel mai mare a fost că domnii directori Vaju și Baltă ne-au înțeles și ne-au trimis în ajutor echipa linii electrice aeriene, o trupă de adevărați profesioniști. De fapt, oamenii aceștia sunt și alpiniști și electricieni și adevărați aventurieri, ca să nu mai spun că deja știu mai multe lucruri despre păsări decât mulți alții”, a declarat biologul Marius Drugă de la SOR, cel care a coordonat acțiunea.
Alături de Marius, pe teren s-au aflat doi maiștrii: Sebat Semetula și Cristian Ohanian, tehnicianul Marius Costea și electricienii Marian Matei și Gigi Tudor. Echipa de șase oameni a mers de la stâlp la stâlp, cu remorcă plină de cuiburi și de pietre. Ca să fim bine înțeleși, toți cei cinci profesioniști de la Transelectrica au făcut acest lucru în timpul lor liber, fără a fi plătiți suplimentar, doar pentru că iubesc natura și vor să ne ajute să salvăm șoimul dunărean, una dintre cele mai rare specii de șoim din România.
Procedura de instalare a cuiburilor pare simplă, la prima vedere, dar este extrem de dificilă. Era ceață, era frig, ploua, iar o parte a echipei trebuia să se urce pe stâlpi la o înălțime de aproape 40 de metri. „Când pui piciorul pe stâlpul de metal și simți că talpa de cauciuc a bocancului alunecă, te gândești de două ori înainte să urci. Când vezi că mâna cu mănușă cu tot abia face priză pe metal, parcă parcă ai vrea să te întorci spre mașină și să nu te mai oprești decât acasă. Vânt în rafale, averse, ceață deasă…, dar oamenii de la Transelectrica au urcat pe stâlpi. Nu cred că e nevoie să spun mai mult”, își amintește Marius Drugă cum au decurs lucrările.
Prima oară, lucrătorii de la Transelectrica au urcat pe stâlpi. Unii urcau atent, alții pregăteau deja cuiburile. Se punea pietrișul în cuiburi, apoi cuibul era legat cu o coardă de alpinism sau o funie și tras sus, la ceilalți lucrători. Aici, cuibul era fixat de stâlp și lucrătorii coborau. Operațiunea s-a reluat de 12 ori.
Această acțiune este o parte a proiectului „Conservarea șoimului dunărean în nord-estul Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia”, proiect finanțat prin programul LIFE+, linia de finanțare a Uniunii Europene dedicată conservării naturii.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
