Share

2017 a fost anul inărițelor

2017 pare să fi fost anul inărițelor în România. Anul trecut a fost cel mai bogat de până acum în observațiile făcute de ornitologi pentru specia Carduelis flammea – 105 observații în 2017, față de 131, suma observațiilor din ultimii optsprezece ani. (sursa Rombird.ro)

Specie care cuibărește în Peninsula Scandinavă și Rusia și cunoscută ca oaspete hibernal în țara noastră, inărița nu e constantă în alegerea României drept cartier de iernare. Ultima invazie de inărițe a fost consemnată în ianuarie 2009, în județul Mureș – 450 de exemplare, dar de atunci și până anul trecut aparițiile păsării au fost sporadice, doar câteva pe parcursul fiecărui an.

Lucian Grosu, unul dintre ornitologii SOR, a avut și el ocazia să se afle la locul potrivit – lacurile Larga Jijia din județul Iași, la momentul potrivit. În 23 decembrie, dimineața, un grup compact de 65 de inărițe a survolat zona agricolă din apropierea lacurilor, iar apoi s-a așezat într-un pâlc de arbuști.

“Carduelis flammea preferă mestecenii, arinii, dar și arbuștii și tufele, chiar și scaieții, pentru că aici găsește ușor hrana ei preferată din această perioadă, semințe. Uneori poate fi observată în grupuri mixte cu alte păsări, cum ar fi sticletele (Carduelis carduelis) sau câneparul (Carduelis cannabina). Principalele ipoteze ale specialiștilor pentru acești ani cu invazii sunt existența unui an foarte prielnic înmulțirii în cartierele de cuibărire și lipsa hranei în arealul normal de iernare, păsările fiind astfel forțate să se deplaseze în alte regiuni decât zonele lor preferate pentru migrație sau iernare.”, a explicat ornitologul.

Lucian pare să aibă o conexiune specială cu inărițele, pe care mărturisește că le recunoaște adeseori fără să le vadă, doar după sunetul specific pe care îl emit. El a observat la începutul lui decembrie, la Probota, și un grup de douăzeci de inărițe cu cioc galben (Carduelis flavirostris).

Și pentru inărița cu cioc galben, 2017 a fost un an ieșit din comun, cu semnalări semnificativ mai numeroase decât în anii precedenți. Peste jumătate din totalul observațiilor făcute în România s-au efectuat anul trecut.

Inărița cu cioc galben cuibărește în Peninsula Scandinavă și iernează în nordul Europei și în zonele de coastă ale Marii Britanii. Așadar pentru România este, conform limbajului de specialitate, o specie accidentală. Cu atât mai mare, deci, încântarea iubitorilor de păsări care au avut norocul s-o întâlnească anul trecut.

Observațiile făcute de Lucian Grosu în luna decembrie sunt parte a unui amplu proiect desfășurat de Societatea Ornitologică Română, cu obiectivul conservării biodiversității în trei arii naturale protejate și o rezervație naturală din județul Iași.

Pe parcursul anului 2018, șansa întâlnirii unor specii rarisime în România va fi împărtășită de ornitologi cu, sperăm, viitori specialiști sau, cel puțin, iubitori de păsări și natură. Proiectul include, laolaltă cu activitățile de monitorizare și inventariere a speciilor și habitatelor și elaborarea măsurilor de protecție specifice, o importantă componentă educativă.

Elevii de gimnaziu din satele vecine ariilor protejate vor participa la observații alături de specialiștii Societății Ornitologice Române, în cadrul unor tabere organizate special pentru ei. De asemenea, vor primi ghiduri care descriu speciile deosebite sau amenințate găzduite în ariile protejate din regiune, precum și pericolele la care sunt supuse acestea și comportamentul adecvat în ariile protejate.

O expoziție itinerantă de fotografii realizate în ariile protejate și o serie de seminare dedicate conservării biodiversității completează această etapă a proiectului, prin care ne propunem să creștem, încă din copilărie, nivelul de conștientizare a importanței protejării mediului natural.

Proiectul ”Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate ROSPA0109 Acumulările Belcești, ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioara Prut, ROSPA0042 Eleșteiele Jijiei și Miletinului și 2.553. Balta Teiva Vișina” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă ȋn mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie