Share

ȘTIRI PROIECT POIM SUD

Plantele care cresc cu sare în Bărăgan

25 iulie 2018

Ariile naturale protejate sunt de cele mai multe ori văzute ca zone verzi, cu vegetație abundentă. Dar nu sunt toate așa. Trecute deseori cu vederea, sărăturile (terenuri cu plante scunde și rare, cu valoare economica redusă, care se inundă în anumite perioade ale anului, folosite doar pentru pășunat) nu sunt suficient de verzi pentru a ne duce imediat cu gândul la valoarea lor naturală.

Aici, în lunile uscate, solul pare arid, iar printre petecele de vegetație se pot vedea urme albe de sare. Cu toate acestea multe plante au reușit să se adapteze acestor condiții. Pe unele asemănătoare lor le știți. Se găsesc acum la florării sub numele de plante suculente. Se adaptează ușor și nu necesită îngrijire specială.

Halofitele (halo=sare + fytó=plantă, plantele de sărătură) de la Gura Ialomiței

Una din zonele unde acestea se dezvoltă sunt Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu. Este vorba de un perimetru de aproape 3.500 de hectare aflat în Câmpia Bărăganului, pentru care SOR scrie Planul de management.

Cele de la Gura Ialomiței nu sunt atât de bine cunoscute, ca cele din florării, multe dintre ele neavând denumiri populare, ca dovadă că sunt de multe ori ignorate. Pentru biologi, însă, studiul lor este o adevărată provocare, având în vedere că mediul căruia i s-au adaptat atât de bine prezintă condiții foarte variabile, iar pentru al le găsi pe toate biologii noștri trebuie să străbată situl și să surprindă toate aceste modificări.

Principala condiție la care aceste plante s-au adaptat este salinitatea crescută a solului. Halofitele sunt, practic, plante suculente: frunzele sunt groase, cărnoase, mai mult sau mai puţin translucide. „Suculența organelor are un rol important în depozitarea apei, fiindcă pentru plante salinitatea habitatului este de fapt percepută ca secetă. Plantele absorb apa cu ajutorul fenomenului numit osmoză”, explică biologul SOR Mátis Attila.

„Dacă mediul înconjurător al plantei are o concentrație de săruri mai ridicată decât interiorul plantei, absorbția apei nu se manifestă eficient. Pentru a elimina această amenințare, plantele adaptate la mediul sărăturat și-au dezvoltat organele pentru a-și face depozite și economie de apă” – spune Mátis. Cu aparatul foto pe umăr și cu determinatorul la purtător, echipele de botaniști pleacă periodic în căutarea speciilor halofite.

„Comunitățile de sărături se schimbă și se modifică între ele cu o dinamică definită de apa accesibilă în diferite sezoane – explică Mátis. Astfel, primăvara și vara timpuriu, se dezvoltă mlaștinile sărăturate, care însă se usucă până la sfârșitul verii, perioadă în care se dezvoltă comunități specifice malurilor de ape cu mâl, caracterizate de plante scunde, suculente, cu durată de viață scurtă. Una din speciile rare, critic periclitată, găsită în orezăriile abandonate din sudul sitului, este Elatine hungarica”.

Pășunile sărăturate mai uscate sunt dominate de Hordeum histrix și Festuca pseudovina, dar biologii SOR au avut surpriza să găsească și plante rare, precum Trifolium retusum.

Chiar dacă nu sunt atât de evident spectaculoase ca o pădure bătrână sau o pajiște plină de flori, sărăturile sunt speciale pentru că aici trăiesc plante care reușesc să se dezvolte într-un mediu ostil și să facă aceste suprafețe „casă” și pentru alții (nevertebrate, păsari etc., care preferă aceste locuri).

Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12