Share

Știri

În Luna Pădurii monitorizăm ciocănitorile de la noi

15 aprilie 2026

Pădurile sunt ecosisteme pline de viață. Nenumărate specii de plante, animale și microorganisme depind de ele pentru supraviețuire. Și cum nu ar exista ciocănitori fără arbori, nu există nici pădure fără ciocănitori. Începând din 2022 SOR organizează anual recensământul speciilor de ciocănitori în perioada 01 martie – 30 aprilie cu scopul de a evalua speciile de ciocănitori caracteristice habitatelor forestiere din România. Datele colectate furnizează informații prețioase privind populația fiecărei specii-țintă.

Tot în această perioadă, dar între 15 martie și 15 aprilie este celebrat rolul vital al habitatul forestier prin Luna Pădurii, una dintre cele mai vechi și importante campanii de educație ecologică și silvică din România, având atât rădăcini istorice internaționale, cât și o tradiție națională de peste un secol. Este începutul primăverii, perioada optimă pentru plantarea arborilor și lucrări de împădurire, acum debutând sezonului vegetativ, când natura „revine la viață”. Numai că primăvara înseamnă și sezonul de cuibărire pentru foarte multe specii, perioada în care păsările ies în evidență mai mult ca oricând prin penaj, cântec și comportament.

În România sunt prezente de-a lungul anului zece specii de ciocănitori, însă doar opt fac obiectul acestei scheme de monitorizare: ciocănitoarea pestriță mică (Dryobates  minor), ciocănitoare de stejar (Leiopicus medius), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ghionoaie sură (Picus canus) și ghionoaie verde (Picus viridis). Motivele absenței din schema de monitorizare a celorlalte două specii țin, evident, de preferințele de habitat ale acestora.

Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), așa cum indică și numele popular, este o specie care preferă habitatele în care sunt prezenți arbori dispersați, mai ales din interiorul și apropierea așezărilor umane, cum sunt grădinile, parcurile, livezile, pepinierele, perdelele forestiere.  Capîntortură (Jynx torquilla) iernează în Africa și sosește la sfârșitul lunii martie. Cuibărește pe întreg teritoriul țării, din zona Deltei Dunării, până în zonele dealurilor submontane, în habitate deschise, precum pajiști ori pășuni cu arbori maturi, livezi, liziere, zăvoaie. Prezența arborilor maturi cu cavități naturale sau excavate de alte specii de ciocănitori este esențială, întrucât nu poate să excaveze singură scorbura.

Programul voluntar de monitorizare a speciilor de ciocănitori se derulează la nivel național în baza unei metodologii specifice. Vizitele în teren se derulează o singură dată pe an, observatorii străbătând în intervalul 06:00-12:00 distanța dintre cele 5 puncte obligatorii de monitorizare stabilite în interiorul unui pătrat de 2 x 2 km aflat, evident, într-un habitat forestier. În fiecare punct observatorul va rămîne timp de 20 de minute pentru a identifica vizual sau auditiv speciile prezente. Sunt 235 de astfel de pătrate răspândite în păduri aflate în zonele de câmpie, deal și zona montană înaltă. Nu doar distribuția teritorială este pe zone, dar și perioada de monitorizare este împărțită în etape, stabilite în funcție de altitudine, care influențează atât biologia speciilor cât și accesibilitatea observatorilor în zonele respective. Astfel, în zona de câmpie monitorizarea se derulează în perioada 01-31 martie, în zona deluroasă și cea montană joasă –  între 10 martie și 10 aprilie, iar în zona montană înaltă,vizitele în teren se efectuează în perioada 01-30 aprilie.

Este o metodologie pentru care este nevoie de observatori experimentați, capabili să le distingă nu doar vizual, ci să identifice darabana fiecărei specii, precum și sunetele pe care aceste păsări le emit. Spre exemplu, ciocănitoarea neagră are un repertoriu bogat de sunete puternice, iar darabana este atât de puternică încât se poate auzi de la 3-4 kilometri. Pe când darabana ciocănitorii pestrițe mici este slabă, „ca un trăncănit discret”, iar cântecul – o serie de fluierături scurte. Având în vedere că pătratele se află în zone în care birdwatching-ul nu se practică frecvent, în timpul acestor vizite în teren se înregistrează toate speciile de păsări întâlnite. Pe lângă cunoștințele solide despre păsări, observatorii trebuie să aibă o condiție fizică bună, mai ales cei care parcurg pătratele din zona montană. Dacă adăugăm și temperaturile care variază între câteva grade cu minus la începerea monitorizării și 10-15 grade Celsius la finalul intervalului de monitorizare,   

În perioada 2022-2026 s-au alăturat programului 46 de observatori și au fost alocate 57 de pătrate. Din acestea, în 2025 au fost monitorizate 8 pătrate în zona de câmpie, 18 în zona de deal și 5 în zona montană înaltă.

În cadrul programelor de monitorizare, cel mai important aspect este repetabilitatea. Dintre pătratele acoperite în anul 2025, un număr de 17 au fost noi, restul de 26 fiind repetate (acoperite cel puțin o dată în trecut).

Pe parcursul celor patru ani de monitorizare (2022-2025), speciile cel mai frecvent înregistrate sunt ciocănitoarea pestriță mare și ciocănitoarea de stejar, majoritatea pătratelor monitorizate fiind situate în Transilvania și izolat în câteva locații din  jurul Bucureștiului, Iașului și în nordul Dobrogei.

Prin monitorizarea acestor specii obținem informații valoroase. Acolo unde ele sunt prezente, pădurea oferă condiții bune și pentru numeroase alte specii. Dependente de arbori maturi, de scorburi și de lemnul mort, ciocănitorile reflectă starea de sănătate și diversitatea structurală a pădurii. Prin implicarea observatorilor și prin datele colectate an de an, contribuim la o mai bună înțelegere și protejare a acestor specii și a habitatelor de care sunt dependente.

Pentru ca aceste eforturi să fie cât mai eficiente, este esențială implicarea unui număr cât mai mare de observatori voluntari, astfel încât să putem acoperi o suprafață cât mai extinsă din habitatele forestiere vizate și să obținem o imagine cât mai fidelă a stării populațiilor de ciocănitori din România.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12