Share

Știri

Cum ajutăm păsările acvatice iarna

12 ianuarie 2017

Mulți iubim păsările acvatice, fiecare din motive diferite. Nouă, ca profesori de ornitologie, ne plac pentru că sunt de regulă statice, deci putem prezenta materialul didactic învățăceilor. Altora le plac pentru că apar specii noi, mai ales iarna. Unii sunt impresionați de mărimea grupurilor, iar alții găsesc inspirație în ingeniozitatea cu care se hrănesc. Dar cu toții le vrem binele și le-am ajuta la nevoie. Important este să le oferim sprijinul corect.

În ceea ce priveşte hrana furnizată pentru păsările de talie mică şi medie prin intermediul hrănitorilor, un ghid detaliat poate fi consultat AICI.

Când hrănim
Ca o primă menţiune, este important de reţinut faptul că hrănirea păsărilor sălbatice şi în general intervenţia este recomandată doar în cazuri speciale şi nu în mod curent, deoarece interferăm cu procesul natural prin care păsările îşi găsesc hrană și creștem dependenţa acestora faţă de oameni şi gradul de asociere a prezenţei umane cu hrana.

Majoritatea speciilor se retrag în mod natural din zonele unde îşi găsesc cu greu resurse de hrană, multe efectuând deplasări sezoniere, însă anumite categorii pot fi suprinse de scăderea bruscă a temperaturilor şi de căderile de zăpadă, iar intervenţia umană poate fi de un real ajutor. Dintre acestea, două categorii generale sunt speciile de talie mai mică (predominat paseriforme), care se hrănesc frecvent la hrănitorile amplasate mai ales în medii antropizate (parcuri, curţi etc.), şi respectiv speciile acvatice (predominat lebede, dar şi specii de raţe, gâşte, lişiţele etc.)

Lebedele și alte specii acvatice
Speciile acvatice pot fi afectate dacă nu părăsesc bazinele acvatice în timp util, iar scăderea temperaturii şi acumularea zăpezii le creează dificultăţi în a-şi găsi hrana. Se poate întâmpla ca unii indivizi să slăbească progresiv, sa devină incapabili de zbor, să fie afectaţi suplimentar de frigul extrem şi să nu supravieţuiască unei asemenea perioade. Lebedele se află mai des în astfel de situaţii, pentru că sunt păsări de talie mare care, dacă slăbesc rapid, devin incapabile de zbor. Dacă dorim să asigurăm hrană suplimentară pentru ele în perioada de îngheţ, trebuie să ţinem cont de anumite particularităţi:

– hrana trebuie să fie cât mai apropiată de dieta naturală a păsărilor;

– în perioada de iarnă, când resursele vegetale sunt limitate, hrana de acest tip este foarte indicată: se pot depozita pe marginea ochiurilor de apă unde sunt prezente lebede resturi de salată, varză, coji de cartofi, lucernă etc. Este important ca această hrană să fie oferită în bucăţi mici pentru a putea fi consumată de păsări. Toate acestea asigură un supliment nutritiv foarte important;

– cele mai importante surse calorice sunt boabele crude de porumb, păsat, sau grâu integral (niciun fel de cereale procesate) care pot fi depozitate pe maluri sau pe gheață;

– deşi multă lume oferă pâine pentru că este uşor de procurat în cantităţi mari şi păsările o consumă, este contraindicată deoarece este procesată, conţine drojdie şi alte elemente care pot avea efecte negative semnificative asupra sistemului digestiv al lebedelor şi raţelor. Din acest motiv, dacă decidem să ajutăm păsările este important să le oferim hrana corespunzătoare;

– este important de reţinut faptul că, dacă le hrănim frecvent, lebedele şi raţele au tendinţa de a ieşi din apă şi a se apropia de oamenii care aduc hrană, iar acest fapt le expune la riscuri. Este bine de a limita episoadele de hrănire pentru situațiile când este cazul.

Captivi în gheață
Uneori, mai ales când temperaturile scad brusc peste noapte, păsările care se odihnesc pe gheaţă sau în apă mică pot deveni captive în pelicula de gheaţă ce se formează pentru o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată (ore), frecvent fiind vorba de păsările slăbite.

Este foarte important să analizăm situaţia, să ne consultăm cu specialişti şi să ne dăm seama dacă este cazul să intervenim. De multe ori este vorba de păsări care se odihnesc sau, în cazul în care devin captive în gheaţă, să fie capabile să se elibereze singure în scurt timp. Adică, de multe ori nu este cazul pentru intervenţie.

În cazurile în care se consideră necesară intervenţia pentru eliberarea lor, acest lucru poate fi făcut de la caz la caz prin dislocarea cu grijă a gheţii din jurul lor sau folosirea de apă caldă, sau prin spargere cu multă grijă pentru a nu le răni. Recomandăm ca aceste intevenţii să fie făcute de către personal specializat. Se poate solicita ajutorul autorităţilor competente în acest sens (pompieri). De cele mai multe ori există marele risc de a cădea prin gheaţa care se sparge în timpul intervenţiei şi de aceea cel mai indicat este dacă acestea se efectuează cu ajutorul bărcilor pneumatice.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12