Share

Știri

Banii investiți de UE în agricultură trebuie cheltuiți pentru oameni și natură, nu pentru a sprijini interese economice

29 septembrie 2023

Folosind informații colectate de zeci de ani de numeroase organizații care lucrează pentru protejarea naturii în țările din Uniunea Europeană, precum și analizele realizate de comunitatea științifică, trei dintre cele mai puternice organizații internaționale de protecția mediului EEB, WWF și BirdLife, parteneriat din care face parte și SOR, au publicat în 27 septembrie viziunea lor comună vis-à-vis de Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, care subliniază transformarea structurală de care este nevoie pentru ca PAC să sprijine o tranziție justă către sustenabilitate socială, economică și de mediu reale, în sectorul agricol, articulată printr-o politică comună pentru agricultură, alimentație și utilizare a terenurilor.

Dobrogea, © Daniel Petrescu

Politica Agricolă Comună este unul dintre cele mai vechi mecanisme financiare ale Uniunii Europene. Cu o alocare financiară care reprezintă o treime din întregul buget al Uniunii, PAC este sistemul de subvenții pentru agricultură. Este un instrument puternic care determină în mare măsură realitatea agriculturii europene și, implicit, starea naturii Europei.

Istoricul și impactul Politicii Agricole Comune

Lansată în 1962, PAC a avut ca prioritate principală creșterea randamentului activităților agricole pentru a stabiliza piețele agricole și veniturile fermierilor. În acest fel, a stimulat utilizarea intensivă a substanțelor chimice în agricultură (îngrășăminte, pesticide și erbicide) și a utilajelor, iar ulterior, odată cu extinderea Comunității Europene, și investiții majore cum sunt desecările, consolidarea terenurilor sau extinderea sistemelor de irigații. Toate aceste măsuri combinate au dus la intensificarea agriculturii, proces strâns legat de creșterea productivității, dar cu consecințe negative asupra biodiversității (scăderea drastică în ultimii 40 de ani) și asupra peisajelor agricole (zone folosite pentru agricultură), cum ar fi rotația redusă a culturilor sau pierderea suprafețelor și caracteristicilor suprafețelor necultivate (arbuști, arbori, pâlcuri de pădure, iazuri și alte zone umede, margini de terenuri arate).

Comunitatea științifică responsabilă cu analiza schimbărilor observate în agricultura din Europa consideră că este posibil ca ele să se fi realizat similar și fără susținerea financiară asigurată de autorități prin PAC, datorită industrializării, dezvoltărilor tehnologice și schimbărilor demografice (migrația către orașe, îmbătrânirea populației rurale), dar că, probabil, finanțarea a determinat ca intensificarea agriculturii să se generalizeze rapid în statele membre, însă fără să reprezinte un sprijin real pentru agricultori, cu excepția celor foarte mari, și fără a ține cont de impactul asupra unui bun comun, natura.

În cei peste 50 de ani în care mecanismele financiare incluse în PAC au sprijinit agricultura, au fost numeroase reforme care au încercat să remedieze consecințele neprevăzute, iar cea din 1992 a fost prima care a introdus și obiective de mediu, respectiv promovarea și susținerea financiară a adoptării metodelor agricole prietenoase cu mediul, prin scheme de agromediu care oferă stimulente economice pentru a compensa costurile suplimentare și pierderile de venituri rezultate din adoptarea voluntară de către fermieri a unor practici care protejează Natura.

 

Impactul recent al PAC

Cu toate că de atunci Politica Agricolă Comună a presupus un buget în creștere pentru obiective „verzi” și s-a dorit să fie, cel puțin pe hârtie, un instrument care să reducă impactul dezvoltării agriculturii asupra naturii din Europa, dovezile indică faptul că de fapt a dus la pierderea biodiversității, iar măsurile de contracarare a acestei tendințe s-au dovedit a fi ineficiente, în mare parte din cauza subfinanțării și a indicatorilor nepractici. De exemplu, corelarea plăților directe cu dimensiunea fermei a împiedicat fermele mai mici să își asume un rol mai important în conservarea biodiversității și a încurajat monoculturile pe suprafețe extinse.


Ultima reformă a fost un eșec și este clar că soluțiile ad-hoc și pe termen scurt nu au reușit să răspundă în mod adecvat crizelor multiple cu care se confruntă UE.

Care este situația în prezent?

Europa continuă să fie lovită tot mai frecvent valuri severe de căldură, secetă și inundații, iar modificarea climei și distrugerea ecosistemelor noastre cauzează în mod alarmant efecte grave asupra producției alimentare și societății.

Sistemul alimentar și agricol al UE se confruntă cu provocări serioase. Indiferent dacă sunt legate de climă sau geopolitică, undele de șoc pun producătorii, lanțurile de aprovizionare și consumatorii sub o presiune din ce în ce mai mare. Timp de zeci de ani, Politica Agricolă Comună (PAC) a UE a condus activ la intensificarea agriculturii care a devenit principalul factor ce determină atât pierderea biodiversităţii în UE, cât și o cauză importantă a schimbărilor climatice, degradării solului și poluării apei și a aerului.

Obiectivele PAC

  • sprijinirea fermierilor și îmbunătățirea productivității agricole, asigurând o aprovizionare stabilă cu alimente la prețuri accesibile
  • protejarea fermierilor din Uniunea Europeană pentru a-și asigura un trai rezonabil
  • combaterea schimbărilor climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale
  • menținerea zonelor rurale și a peisajelor din UE
  • menținerea economiei rurale în viață prin promovarea locurilor de muncă în agricultură, industriile agroalimentare și sectoarele asociate

Cu toate că obiectivele sunt declarat stabilite pentru a contribui semnificativ la atingerea țintelor Pactului ecologic european, Strategiei de la fermă la furculiță și Strategiei pentru biodiversitate, măsurile PAC nu le susțin, ba mai mult, le împiedică.

Cum ar trebui să arate un viitor mai bun?

  • prevalența fermelor ecologice
  • economia rurală este incluzivă, corectă și atractivă pentru noile generații
  • banii publici sprijină și recompensează acțiunile care contribuie la dezvoltarea unei societăți sănătoase
  • agricultura din Europa reprezintă baza unei diete sănătoase, sezoniere, cu produse locale pentru europeni
  • sectorul agricol este diversificat și capabil să facă față schimbărilor

Sistemele noastre agricole și de producere a hranei trebuie să sufere o transformare pentru a ne proteja capacitatea de a produce alimente pe termen lung, de a pune capăt foametei, de a îmbunătăți dietele și de a aborda multiplele crize de mediu globale.

Cum poate UE să transforme acest viitor în realitate?

Sprijinirea unei tranziții corecte spre sustenabilitate socială și mediu a sectorului agricol ar trebui să fie rațiunea de a fi a Politicii Agricole Comune a UE, prin:

  • redirecționarea bugetului PAC pentru a sprijini în totalitate tranziția spre un sistem alimentar, nu doar agricol, durabil, echitabil și sănătos
  • recompensarea utilizării responsabile a resurselor naturale și furnizării de servicii ecosistemice
  • consolidarea sprijinului generațional pentru agricultura extensivă și ecologică; nu doar conversia, ci și menținerea acestor activități ar trebui răsplătite
  • extinderea disponibilității serviciilor de consiliere a agricultorilor, independente și de calitate
  • banii publici (din care provine bugetul PAC) ar trebui să acopere costurile de producție mai mari, pentru ca alimentele sustenabile și sănătoase să fie accesibile
  • eliminarea rapidă a subvențiilor fără efect, cum sunt cele dependente de mărimea suprafeței agricole sau de producție, sau dăunătoare, cum sunt cele care susțin irigațiile nesustenabile, creșterea intensivă a animalelor sau agricultura în zone umede drenate
  • dezvoltarea unor condiții corecte care să asigure accesul la fondurile publice pentru toți cei implicați și care, în timp, să elimine dependența de acestea
  • măsurile finanțate prin PAC ar trebui să țină seama de performanță prin stabilirea unor indicatori clari, iar statele membre să fie responsabile de folosirea eficientă a fondurilor europene pentru a împiedica „particularitățile” naționale care pot îndepărta PAC de atingerea efectivă a indicatorilor
  • creșterea transparenței utilizării bugetului PAC la nivel național și regional
  • consolidarea capacității autorităților (UE și naționale) responsabile pentru implementare PAC
  • dezvoltarea unui nou sistem care să elimine prevalența intereselor agricultorilor mari asupra sustenabilității și bunurilor comune (resursele naturale)
  • măsurile finanțate prin PAC să fie mai strâns corelate cu alte reglementări ale UE, cum sunt Legea pentru Refacerea Naturii, Legea Solului, legislația climatică, Directiva Cadru Apă, Regulamentul de utilizare durabilă a pesticidelor, Directiva privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar etc.

Viziunea comună a organizațiilor internaționale BirdLife Europe and Central Asia, European Environmental Bureau și World Wildlife Fund poate fi citită aici.

Bibliografie
M. Emmerson, M.B. Morales, J.J. Oñate, P. Batáry, F. Berendse, J. Liira, T. Aavik, I. Guerrero, R. Bommarco, S. Eggers, T. Pärt, T. Tscharntke, W. Weisser, L. Clement, J. Bengtsson, Chapter Two – How Agricultural Intensification Affects Biodiversity and Ecosystem Services, Editor(s): Alex J. Dumbrell, Rebecca L. Kordas, Guy Woodward,Advances in Ecological Research, Academic Press,Volume 55,2016,Pages 43-97,ISSN 0065-2504, ISBN 9780081009352


L. Lécuyer, D. Alard, S. Calla, B. Coolsaet, T. Fickel, K. Heinsoo, K. Henle, I. Herzon, I. Hodgson, F. Quétier, D. McCracken, B.J. McMahon, I. Melts, D. Sands, E. Skrimizea, A. Watt, R. White, Juliette Young, Chapter One – Conflicts between agriculture and biodiversity conservation in Europe: Looking to the future by learning from the past, Editor(s): David A. Bohan, Alex J. Dumbrell, Adam J. Vanbergen, Advances in Ecological Research, Academic Press, Volume 65,2021, Pages 3-56, ISSN 0065-2504, ISBN 9780323915038

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România