Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT Blahnița-Mehedinți
Blahnița – impresii de biolog
31 iulie 2013
Nu mai este un secret faptul că Societatea Ornitologică Română dezvoltă acum proiectul “Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Blahnita-Mehedinți”. Dar fiecare ieșire în teren este o surpriză pentru biologii care lucrează în acest proiect, indiferent că se ocupă de păsări, de insecte sau de plante. Iar ultimele impresii culese sunt cele ale experților în coleoptere și plante.
Csaba Vizauer este expertul în coleoptere – sau omul cu gândacii, cum spune chiar el. Iar în situl Blahnița sunt insecte care îl fascinează atât de mult, încât discuția cu el seamănă cu mărturisirile unui explorator care tocmai a descoperit o comoară. ”Blahnița este o zonă superbă.
Eu căutăm să descopăr rădașcă și croitorul mare, două specii care zboară pe înserat. Așa că am făcut transecte de seară, lângă Pădurea Stârmină, dar nu a prea a mers. Între orele 20,30 și 21,30 am tot mers prin pădure și am tot căutat, dar o altă metodă avea să dea roade. Am intrat în păduri și m-am uitat pe trunchiurile groase și bătrâne de stejar, pentru că acesta este mediul care le place cel mai mult. Normal că m-am bucurat când nouă metodă de lucru a dat roade”, spune specialistul în coleoptere.
Chiar și simplă metodă de a caută insectele este specială. Csaba Vizauer merge pe teren cu ochii în patru. Privește atent la marginea drumurilor, să vadă dacă există insecte moarte acolo. Se uită la nivelul ierbii, la marginea pădurilor și își notează locurile unde găsește specii, pentru o cartare.
„Contează mult ora la care faci aceste observații. Perechile se mișcă după ora 20. Contează să știi să cauți și pe trunchiul de copac. Mare parte din speciile care ne interesează stau pe trunchiuri de stejar, dar arborele trebuie să fie cu un diametru de peste 30 de centimetri. Iar coleopterele preferă să stea pe partea cu cel mai puțin soare – partea de nord. Cea mai mare surpriză pentru mine a fost să descopăr în Blahnița circa 30 de exemplare de Roșia alpină, specie despre care se crede că poate fi întâlnită doar la munte”, spune Csaba Vizauer. Zonele umede, pădurile de salcâm și cele de plop au fost un iad pentru biolog – țânțarii au demonstrat că nu trebuie să fii foarte mare pentru a te face simțit.
Alături de Csaba, în teren, s-a aflat și botanistul din proiect, Krisztina Havadtoi, iar pădurile din zona Blahnița au fost o surpriză pentru ea. „M-a surprins foarte tare o porțiune unde pădurea de gorun era foarte deasă. Arborii erau foarte aproape unii de ceilalți, iar acest lucru a dus la hibridizarea speciilor, astfel încât unii arbori sunt imposibil de determinat”, povestește Krisztina. Specialistul în botanică a apreciat forțe mult pădurile de stejar bătrân.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
