Share

Caraorman, blietzkriek la platformele de cuibarit

La final de lună martie, platformele de cuibărire din Sanctuarul Păsărilor de la Caraorman au fost refăcute. O echipă de șase persoane a lucrat două zile la tăiat stuf și reamenajare, dar călătoria și munca au fost aventuri în sine.

Pregătirile sunt asemănătoare cu cele ale oricărei aventuri în Deltă. S-a insistat însă pe cea mai sigură, rapidă și eficientă acțiune, așadar au dispărut din peisaj propunerile de mers cu canoea, caiacul, în grup mare și pe durata a aproape o săptămână. Trebuia să fie un război fulger, mai ales că păsările deja se pregătesc de cuibărit. 

Când viața îți dă lămâi… faci limonadă

Operațiunea din martie 2014 ar fi trebuit să fie una extrem de simplă: călătorie cu mașina până la Murighiol, cu bărcile până la Caraorman, preluarea de stuf tăiat, amplasarea lui pe platformele de cuibărit și apoi plecarea către București. De cele mai multe ori, însă, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Prima mașină a SOR îi avea la bord pe biologii Dorin Damoc și Dani Drăgan, cărora li s-a alăturat de la Tulcea și Viorel Gavril de la Oceanic Club. În a doua mașină, se aflau responsabilul de relația cu membrii – Valentin Marin, responsabilul de comunicare Ovidiu Bufnilă și voluntarii SOR Radu și Cristi Modan. Toți, printre zeci de kilograme de bagaje, au urcat în șalupa către Caraorman. Din când în când, canalele erau brăzdate de câte o buturugă, iar Nea Mircea, barcagiul, trebuia să stea în picioare pentru a se asigura că nu le va izbi. La o astfel de ridicare bruscă de pe scaunul șalupei, omul a rămas fără șapcă. A zburat la cinci metri în urmă, pe apă, iar în câteva secunde se scufunda. Nu s-a mai întors după ea, dar Valentin Marin a înlocuit-o cu o șapcă promoțională de la SOR. Cu binoclurile la ochi, păsărarii numărau primii lor lopătari și țigănuși din 2014, primii bătăuși și primul stol de pelicani comuni. O oră pe apă a fost un privilegiu pentru toți. Dar a început să plouă cu surprize neplăcute. „Stuful e gata tăiat și vă așteaptă, avem bărci și ustensile” s-a transformat în „Trebuie să tăiem stuf, nu avem bărci”. Liderul operațiunii, Valentin Marin, este genul de om pe care nicio situație nu îl poate debusola, un om care e în stare să găsească o rezolvare și pentru cel mai alambicat cub Rubik. Bărcile au devenit o bărcuță de agrement cu vâsle de mărimi diferite, pe care un localnic ne-a împrumutat-o pentru două zile. Deși părea mai mult pătrată, deși era cât se poate de diferită de o barcă lipovenească, ambarcațiunea alintată „Copaia” și-a îndeplinit rolul. A reușit să transporte și oameni și stuf, fără incidente. O motocositoare și mai multe perechi de brațe care să rupă stuful au rezolvat restul problemelor. 

„La Chilia-n port”

Un vechi cântec lăutăresc povestește pățaniile deținuților care tăiau stuful din Deltă. Cel putin ei au avut luxul de a îl tăia. Păsărarii trebuia să termine lucrul cât mai repede, așa că s-a trecut la …rupt stuful. Doar cu mănuși care se mai și tăiau în stuful tare, bărbații au reușit să colecteze în numai trei ore, stuf care să asigure materia primă pentru refacerea primei platforme. Transpirați, cu primii țânțari ai anului lipiți de față, au terminat munca exact când se lăsa apusul peste Caraorman. Lebedele se retrăgeau în stuf, lișițele admonestau sonor orice persoană care se apropia de marginea apei, iar perspectiva unei noi zile de muncă nu mai era chiar așa de sumbră. Uneori, doar cu hei-rup se poate. Noaptea a trecut repede, printre sacii de dormit din care, uneori, mai răzbăteau și unele sforăituri. La ora cinci dimineața se pregătea cafeaua și se lua pulsul bălții. Doi bibani și o roșioară au testat râmele din undițe, dar au fost eliberați pe loc. Păsărarii își aduc mâncare în deplasări, iar conservele păreau mai apetisante. La ora șapte, după mic dejun, deja se plecase către foișorul SOR, în preajma căruia se află cele două platforme de cuibărit. Lecția de ieri era învățată. Un grup rupea stuful, un altul lucra din barcă. A fost amenajată în timp record prima platformă, apoi s-a trecut la cea de-a doua. Superstițioșii numără trei ceasuri rele marțea, păsărarii au avut doar unul. Viorel Gavril de la Oceanic Club era responsabilul de așezarea stufului pe a doua platformă, numai că s-a trezit cu cizmele de cauciuc sparte. Ud până la piele, a fost înlocuit de Dani Drăgan, care a reușit și el să bifeze prima baie în Deltă pe anul în curs. La ora 13.00, ambele platforme de cuibărire erau gata și așteptau oaspeți.

A urmat un nou drum spre Murighiol, noi observații de pelicani creți și comuni, lopătari, țigănuși și codalbi. Iar ca ziua să se încheie superb, pe drumul către Tulcea, mașina SOR a fost survolată la doar 10 metri de un codalb matur.

Dacă ți-a plăcut, distribuie