Share

Conferința Internațională în România pentru Actualizarea Planului European de Acțiune pentru Acvila Țipătoare Mică

În cadrul proiectului LIFE a fost organizată Conferința Internațională pentru Actualizarea Planului European de Acțiune pentru Acvila Țipătoare Mică la care au participat 50 de ornitologi din 15 țări europene. Lucrările conferinței s-au desfășurat la cabană Bâlea Cascadă din Munții Făgăraș, în perioada 31 Oct. – 2 Nov. 2013.

Printre obiectivele principale ale conferinței s-au numărat: actualizarea Planului European de Acțiune pentru specie, care nu a mai fost revizuit din 1997 când a a fost produs, împărtășirea informațiilor legate de specie între ornitologii din țările europene în care acvila cuibărește și cooperare între proiectele LIFE care se ocupă de conservarea acestei specii. Inițiativa a fost primită cu entuziasm – fapt demonstrat de numărul mare de participanți prezenți atât din țările membre UE (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, România) cât și din afara UE (Georgia, Bielorusia, Rusia, Serbia, Ucraina).

Moderatorul acestei conferințe a fost dl. Dr. Umberto Gallo-Orsi, un specialist cu o lungă experiență în procesele de elaborare a planurilor internaționale de acțiune pentru speciile de păsări. Împreună cu dl. Gallo-Orsi, participanții au lucrat în grupuri de lucru și au identificat și prioritizat amenințările prezente la adresa speciei în țările lor și au propus soluții specifice. Țînând cont de obiectivul general “asigurarea pentru specie a Statutului Favorabil de Conservare” principalele amenințări identificate au fost:

– pierderea habitatului de cuibărit și problema că legislația silvică din multe țări nu ia în considerare necesitățile speciei,
– pierderea pajiștilor și a terenurilor arabile potrivite pentru necesitățile de hrănire ale specie, însoțită de o simplificarea generală a habitatului,
– amenințări în timpul migrației reprezentate de centralele eoliene, împușcare, otrăvire, sau pierderea habitatelor de iernare din Africa.

Printre soluțiile agreate, în habitatul de cuibărit, pentru a putea asigura protecție atât acolo unde cuiburile sunt cunoscute cât și în zonele unde cuiburile nu sunt cunoscute, au fos propuse două acțiuni:

1. Extinderea utilizării zonelor de protecție din jurul cuiburilor în toate țările unde acvila țipătoare mică cuibărește (pe o rază de minim 100 metri în care să nu fie permisă nicio acțiune și pe o rază de minim 300 metri în care să fie permise tăierile selective în anumite limite.

2. Încurajarea schimbării legislației forestiere pentru menținerea unui procent constant (ideal cel puțin 30%) de pădure matură (mai mult de 80 de ani sau 35 cm diametrul trunchiului) în zonele de lizieră, zone necesare pentru cuibăritul acvilei țipătoare mici

La sfârșitul conferinței a avut loc o întâlnire tehnică a echipelor proiectelor LIFE dedicate speciei A. pomarina, ocazie cu care s-a convenit împărțirea responsabilităților pentru actualizarea Planului European de Acțiune pentru Acvilă Țipătoare Mică cu echipa proiectului LIFE din Slovacia care are o activitate similară inclusă în proiect pentru anul viitor. Proiectul LIFE din România va realiza partea planului referitoare la obiective, amenințări și acțiuni (în baza rezultatelor acestei conferințe), în timp ce proiectul LIFE din Slovacia se va focusa mai mult pe dinamica populației și aspecte legate de monitorizare și vor organiza o 2-a conferință internațională dedicată actualizării planului european de acțiune pentru specie în septembrie 2014, integrând și rezultatele publicației Birds în Europe III ce va fi publicată în 2014. În concluzie, prin sinergia celor două proiecte LIFE, va fi finalizată actualizarea Planului European de Acțiune ce va fi în final trimis Comitetului Ornis, Consiliului Europei și MoU Raptors în toamna anului 2014.

Conferința Internațională din România s-a finalizat cu o vizită în teren în SPA Piemontul Făgăraș unde participanții au putut vizita zona de cuibărit a unei perechi de A. pomarina studiată în cadrul proiectului LIFE atât prin observații directe, cât și cu ajutorul telemetriei satelitare, cu două cuiburi utilizate alternativ de pereche, precum și zonele de hrănire, și au putut fi observate în teren câteva dintre amenințările discutate în cadrul conferinței.

Dacă ți-a plăcut, distribuie