Share

Cuiburi artificiale noi pentru șoimii dunăreni din Dobrogea

Odată cu venirea primăverii am început o nouă acțiune din planul de conservare a populației de șoimi dunăreni din sudul României, parte a proiectul Asigurarea refacerii populației șoimului dunărean, specie periclitată în Bulgaria și sudul României (LIFE20 NAT/BG/001162). Până la sfârșitul acestui an vor fi montate 60 de cuiburi artificiale pentru a asigura noi și cât mai sigure locuri de cuibărit pentru această specie amenințată.

Între 11 și 15 aprilie echipa formată din specialiști SOR, reprezentantul Transelectrica și personal autorizat în executarea lucrărilor pe stâlpi de transport a energiei electrice s-a deplasat în mai multe locații din Dobrogea, Bărăgan și sudul Munteniei pentru a instala primele 9 cuiburi artificiale prevăzute a fi amplasate în cadrul proiectului LIFE for Falcons.

Această măsură de conservare este necesară pentru că, din observațiile făcute în alte părți ale arealului ocupat de Falco cherrug, un factor limitator major al creșterii populației este disponibilitatea locurilor de cuibărit, întrucât acești șoimi nu își construiesc propriul cuib, ci ocupă cuiburile altor specii.  

 

Cuiburile artificiale sunt benefice atât pentru șoimul dunărean, cât și pentru alte specii care preferă să cuibărească în astfel de construcții. Unul din avantajele acestor construcții este acela de a oferi loc de cuibărit permanent, față de cuiburile naturale, care sunt îndepărtate periodic pentru a preveni potențiale avarii la liniile electrice, activitate desfășurată de companiile de electricitate în afara sezonului de cuibărire.

Deși este destinat pentru a fi folosit de șoimii dunăreni, cuibul artificial poate fi ocupat și de alte specii de păsări de pradă, mai ales de vântureii roșii (Falco tinnunculus) sau de șorecarul mare (Buteo rufinus), cel din urmă amenajându-și propriul cuib din crengi în interiorul cubului de aluminiu. Specialiștii au observat că aceste cuiburi mai sunt ocupate de ciori de semănătură (Corvus frugilegus) și ar putea fi ocupate și de corbi (Corvus corax), specie care are areal în Dobrogea și a căror cuibărire în astfel de structuri a fost raportată în Bulgaria de către BSPB, partener în proiectul Life for Falcons.

Acest cuib artificial este un model folosit în proiecte similare de conservare a șoimului dunărean din Europa – Bulgaria, Ungaria, model care a avut succes la această speciei. Cuibul, realizat din aluminiu, cu un volum de 0,2 mc și o greutate de aproximativ 8 kg, are prevăzută la bază o plasă metalică, care împiedică acumularea apei de ploaie, peste care a fost așternut un strat de pietriș cu rol de protecție. 

Instalarea celor 60 de cuiburi artificiale pe stâlpii LEA de transport al energie electrice este o acțiune complexă, ce este posibilă în baza parteneriatului încheiat la începutul acestui an cu compania Transelectrica. Calendarul de amplasare a construcțiilor metalice a fost stabilit în acord cu programul de revizie a liniilor de înaltă tensiune și lucrările sunt executate de personal autorizat sub supravegherea reprezentantului Transelectrica. Dorim să mulțumim Companiei Transelectrica pentru suportul și profesionalismul de care au dat dovada în desfășurarea acțiunii și pentru sprijinul pe care ni-l oferă în aceste activități de conservare a biodiversității. Aceasta activitate constituie punctul de plecare pentru o colaborare mai largă în viitor care să preîntâmpine potențiale conflicte între păsări și rețelele de linii electrice prin transformarea acestora în structuri sigure pentru păsări.

Trebuie să menționăm că, pe lângă beneficiile menționate mai sus – cuiburi artificiale construite respectând nevoile speciei, cât și locuri de cuibărit disponibile permanent,  suplimentar cei 400.000 de volți din liniile electrice asigură protecția totală împotriva braconajul la cuib. Braconajul este o amenințare majoră pentru multe specii de păsări răpitoare, inclusiv pentru șoimul dunărean. În anii ‘80, ‘90 ai secolului trecut și începutul anilor 2000 jefuirea cuiburilor a reprezentat una dintre amenințările majore pentru șoimul dunărean, ceea ce cauzat declinul său rapid în Bulgaria, ouăle și puii păsărilor de pradă fiind comercializați ilegal sau ajungând în colecții private. În plus, este evitat și deranjul uman. Deranjul cauzat de oameni în apropierea cuiburilor poate duce la eșecul reproducerii. Dacă adulții își lasă ouăle sau puii nesupravegheați din cauza tulburărilor, aceștia pot muri sau pot fi mâncați de alte animale, cum ar fi jderii, corbii sau ciorile. Deranjul în apropierea locurilor de reproducere este o problemă din ce în ce mai mare din cauza lipsei de conștientizare a publicului, a lipsei de informare, a lipsei traseelor de drumeție marcate sau a indicatoarelor și a lipsei controlului din partea autorităților în zonele protejate.

Lunile următoare acțiunea va continua în același areal, amplasarea cuiburile artificiale având loc atât în siturile Natura 2000 cuprinse în proiectul LIFE for Falcons, cât și în apropierea lor. Dacă în anii anteriori monitorizările în teren în perioada de cuibărit au presupus 4000 km parcurși de către biologii noștri în fiecare primăvară în căutarea perechilor cuibăritoare, în viitor această distanța va crește substanțial.  Știm că ocuparea cuiburilor și, implicit, creșterea populației sudice de șoimi dunăreni este un proces îndelungat, iar numărul redus de exemplare din Dobrogea este un factor care contribuie la evoluția pozitivă lentă. Dar reducerea amenințărilor antropice cu care se confruntă șoimii dunărenii atât în zonele lor de reproducere, cât și în zonele cu potențial de recolonizare naturală, va oferi șanse reale atât pentru refacerea naturală a populației, cât și pentru stabilirea exemplarelor provenite din programul de reproducere în captivitate, derulat în cadrul proiectului LIFE for Falcons.

Proiectul Asigurarea refacerii populației șoimului dunărean, specie periclitată în Bulgaria și sudul României (LIFE20 NAT/BG/001162) are o durată de 5 ani și este co-finanțat din Programul LIFE al Uniunii Europene. BSPB este beneficiarul coordonator al proiectului Life for Falcons, împreună cu partenerii săi internaționali Green Balkans, Societatea Ornitologică Română, Institutul pentru Cercetarea Biodiversității și Ecosistemelor al Academiei Bulgare de Științe, Uniunea vânătorilor și pescarilor sportivi din Bulgaria, Fundația Habitate și  Universitatea Eberhard Karl din Tübingen.

Dacă ți-a plăcut, distribuie