Share

Dacă-i copil, să se joace. În taberele SOR

Peste 100 de elevi din județul Iași și-au încheiat vacanța mare într-un mod total neașteptat – au învățat. Despre păsări, mamifere, reptile, amfibieni, insecte, plante. Nu la școală, ci în taberele organizate de SOR în cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate Acumulările Belcești, Sărăturile Jijia Inferioara Prut, Eleșteele Jijiei și Miletinului și Balta Teiva Vișina”.

Hălceni – cu fluierul la gât

Prima tabără a avut loc la Hălceni, unde au fost reuniți elevi din Șipote, Borșa, Hălceni, Iazu Nou și Vlădeni. Iar în timp de cinci zile au ajuns să știe diferențele dintre reptile și amfibieni, au aflat lucruri inedite despre tot ce mișcă și s-au distrat de minune. Nu e ușor, însă, să ai grijă de 50 de elevi, iar biologul Raluca Melenciuc a simțit asta pe propria piele.

„Eu am o voce destul de sonoră, dar nu mă pot pune cu 50 de elevi care au mereu ceva de spus. Am ajuns să comunic simplu, așa cum am văzut în taberele SOR din deltă, la domnul Eugen Petrescu: un fluier scurt, apoi e liniște și te faci auzit. Mă simțeam ca agentul de circulație uneori, dar a fost fain. Odată ce le captezi atenția, lucrurile se schimbă la 180 de grade”, a povestit Raluca.

Ea a fost omul care zi de zi a stat și le-a explicat copiilor de ce șarpele de casă nu le face niciun rău. Și nu, la aceste povești despre animale, nu a mai fost nevoie de fluier. A fost de ajuns ca Raluca, herpetolog în cadrul proiectului, să găsească un pui de șarpe de casă, chiar în curtea școlii.

Se făcuse liniște, iar toți elevii au urmărit cum se manevrează corect un șarpe și au ascultat toate poveștile legate de el. De la cum face pe mortul și până la substanța urât mirositoare pe care o secretă atunci când se simte amenințat. „Ăsta pare mai degrabă sconcs”, s-a lămurit repede unul din puștani după ce a ascultat explicațiile.

Maxut – printre mii de grauri

Cea de-a doua a fost organizată la Maxut, dar au venit și elevi din Deleni, Bădeni, Scobinți și Hârlău. Satul se află la o aruncătură de băț de Cotnari. Zilnic, echipa de proiect trecea pe lângă celebrele vii moldave, prin stoluri de mii de grauri care acum „ajută la culesul viei”. Iar discuțiile cu elevii de la asta au plecat.

-Îi știm domnu pi graurii iștia. Ni strică poama – a început dezbaterea.

-Și, până când se coc strugurii, ce mănâncă?

Și așa au aflat și copii viticultorilor că graurii le și scad numărul de insecte pe care agricultorii le consideră dăunători, că au și beneficii de pe urma păsărilor pe care altfel le blamează. Oricum, în cele două tabere s-a învățat, deși era ultima săptămână de vacanță. Dar au făcut-o altfel.

Cu binoclul la gât, când trebuia să descopere păsările de pe lac. Cu fileul prin iarbă, să prindă insecte, la lecția de entomologie. Cu ochii după gușteri, pentru că șopârlele sunt extrem de rapide. Pentru că așa le trezim interesul cel mai bine, prin activități practice.

Liliecii și barba lui Manu

Când experții în mamifere  vorbesc despre vulpe și șacal, nu e un subiect extrem de interesant. Când se discută despre lilieci însă, situația se schimbă radical.

-De lilieci îmi e frică. Îți intră în păr și trebuie să te tunzi zero, spune o elevă cu un păr trecut bine de linia umerilor.

Iar de la fraza asta mereu vine povestea familiei Pocora, spusă de Irina, care le demonstrează că nu e cazul să se teamă. E o poveste deja celebră în SOR, pentru că am auzit-o toți de mai multe ori.

-Dragii mei, o să încerc să vă spun două lucruri. Primul din ele este legat de inteligența animalelor. Credeți că liliecii abia așteaptă să se încâlcească în părul oamenilor? De ce? Știu că îi putem ucide, de ce să își caute singuri sfârșitul? Și al doilea lucru – eram alături de un coleg al nostru care are o barbă destul de mare – Manu. Eram eu, soțul meu și Manu într-o peșteră foarte mică, locul era destul de îngust, cam cât este într-o mașină. Și liliecii și-au luat zborul. Și au trecut razant printre noi și pe lângă barba lui Manu și nu au clintit niciun fir, atât de bine zboară și atât de bine știu să folosească ecolocația.

Oricum discuțiile continuă și inevitabil se încheie cu concluzia că … Batman este cool.

Dacă-i copil…

Nu, nu poți să îi ții pe elevi doar la seminare, prezentări și doar la observații de păsări sau alte grupe de animale. Ion Creangă spunea în Amintirile lui „Apoi este-o vorbă: dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă și dacă-i popă, să citească!”. Așa că elevii s-au jucat. Din plin.

De la jocurile clasice precum „Țară, țară vrem ostași” la cele mai noi. Așa cum este „Leapșa muzicală”. Colaboratorii noștri, de la Asociația Amicus le ofereau un cuvânt și grupele de copii cântau apoi toate cântecele pe care le cunosc cu acel cuvânt. Să spunem că generația actuală de elevi de gimnaziu are acces la You Tube și că a fost nevoie să se consulte mai mereu canalele de muzică pentru a identifica piesele. Echipa de la tabere chiar nu știa melodiile pe care le ascultă acum copiii. Și la final a fost asalt de cereri de… urmărire pe Instaaaa (gram), cei mici nu folosesc facebook, platforma asta e considerată perimată și plină de adulți.

Profii

Zi de zi, cei mici au ieșit pe teren. Au aflat lucruri noi de la fiecare expert din proiect care a venit la tabere. La păsări au învățat de la Constantin Ion și Vlad Amarghioalei. Au prins insecte cu Cristina Vasilița, au aflat că păianjenii nu sunt insecte. Au atins șerpii și gușterii alături de Raluca Melenciuc și de Alex Strugariu.

La capitolul plante, a fost bătaie mare de tot pe determinatorul de ciuperci pe care l-a adus Cristiana Petre – mulți dintre copii încă merg pe dealuri la cules de bureți cu părinții sau cu bunicii. La diferențele dintre cârtițe și orbeți, la lilieci și restul mamiferelor din zonă, profesor le-a fost Irina Pocora. Iar în ultimele zile de tabere au aflat de la geograful Silviu Jitariu că locul unde stau ei acum este, de fapt, ce a rămas de pe fundul unei mări.

Zi de zi, experții au fost ajutați de voluntarii SOR. Diana Ionescu, Beti Filote și Ioana Vanesa Duceac s-au trezit la ore mici de tot, au făcut cafele pentru toți, au ajutat la organizare, au cărat de toate – de la binocluri la tricouri și rucsaci. Mulțumim frumos!

Activitățile de educație sunt realizate în cadrul proiectului „Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate ROSPA0109 Acumulările Belcești, ROSCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară Prut, ROSPA0042 Eleșteiele Jijiei și Miletinului și 2.553. Balta Teiva Vișina”.

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”

Dacă ți-a plăcut, distribuie