Share

Știri

Dar amfibienii și reptilele unde petrec iarna?

19 ianuarie 2022

Este iarnă. Despre păsări știm deja că majoritatea speciilor migrează spre sud. Pe cele sedentare le putem chiar ajuta să treacă peste iarnă mai ușor dacă instalăm o hrănitoare în grădină sau pe balcon. Însă ce se întâmplă cu amfibienii și reptilele? Ele cum înfruntă gerul?

Salamandra

Amfibienii și reptilele sunt animale ectoterme, adică, spre deosebire de mamifere și păsări, nu își reglează temperatura corpului prin mecanisme interne, ci depind de temperaturile din mediul în care se află. De aceea, iarna este o perioadă grea pentru animalele ectoterme, în special în zonele cu climat rece. Pentru multe specii expunerea la temperaturi sub limitele înghețului poate fi fatală.

Pentru a face față variațiilor de temperatură acestea și-au dezvoltat diverse strategii prin care să își regleze temperatura corpului în conformitate cu nevoile lor. Unele strategii sunt de natură comportamentală. De exemplu, într-o dimineață răcoroasă de primăvară, o șopârlă amorțită va căuta un loc însorit pentru a-și regla temperatura. Când corpul ei atinge o temperatură optimă de operare se retrage printre vegetație pentru a evita supraîncălzirea care îi poate fi fatală.

Pe măsură ce zilele devin tot mai scurte, iar nopțile mai reci, amfibienii și reptilele se pregătesc să intre în faza de hibernare. Perioada și strategiile de a trece cu bine de sezonul rece variază în funcție de specie, de regiune sau chiar în funcție de indivizi. Se refugiază în adăposturi, pe care specialiștii le numesc hibernacule, unde se instalează peste iarnă. Aceste hibernacule trebuie să îndeplinească anumite condiții care să le crească șansa de supraviețuire peste iarnă, ca de exemplu: umiditate optimă pentru a evita deshidratarea (acest lucru fiind esențial în cazul amfibienilor), protecție împotriva înghețului și a posibilelor inundații rezultate prin topirea zăpezilor.

Speciile predominant terestre (șerpii, țestoasele, majoritate speciilor de amfibieni) hibernează pe uscat, găsindu-și adăposturi în galerii de mamifere, sub straturile de frunze, în gropi pe care le sapă în pământ sau își găsesc refugiu în grămezi de compost și lemn mort. Amfibienii și reptilele își reduc semnificativ metabolismul pentru a conserva energie și își petrec iarna într-o stare de amorțeală până când temperaturile încep să crească. Astfel nu este nevoie să se hrănească, supraviețuirea lor se bazează pe resursele acumulate în sezonul lor de activitate. În zilele calde de iarnă se întâmplă ca unii indivizi să aibă o activitate scurtă, putând fiind observați la suprafață, însorindu-se lângă hibernacul.

Broasca roșie de munte (Rana temporaria)

Unele hibernacule sunt comunale, mai mulți indivizi din diverse specii aglomerându-se în același refugiu. Uneori se întâmplă ca acestea să își selecteze locul de hibernare chiar într-o gospodărie, în locurile umede care le oferă condiții optime pentru a petrece iarna. Așadar, ne putem bucura de acești oaspeți de iarnă adormiți oferindu-le cazare temporară într-un colț mic și întunecat al beciului.

Există și specii sau indivizi care aleg să se refugieze iarna pe fundul bălților înghețate. Printre acestea se numără broasca roșie de pădure (Rana temporaria), broaștele verzi de lac (grupul Pelophylax) sau țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis). În cazul amfibienilor pielea semipermeabilă le permite realizarea schimbului de gaze la nivelul pielii, putând astfel să respire sub apă. În cazul țestoaselor de apă (care sunt reptile) schimbul de gaze se realizează la nivelul pielii puternic vascularizate din regiunea cloacală. Hibernarea sub apă nu este lipsită de riscuri. Se poate întâmplă ca prin descompunerea materialelor vegetale din apă să fie eliberate gaze toxice, iar acest lucru să conducă la asfixierea animalelor prinse sub stratul de gheață. Exemplarele care supraviețuiesc au totuși avantajul de a fi primele prezente la bălțile de reproducere, primăvara devreme. În felul acesta se evită și situațiile în care pot să cadă victime traficului rutier în drumul lor către bălțile de reproducere.

Broasca roșie de munte (Rana temporaria)

Așadar, amfibienii și reptilele și-au dezvoltat diverse strategii de hibernare, adaptate la mediul lor de viață, dar supraviețuirea în timpul iernii nu este tot timpul garantată. În contextul pierderii habitatelor naturale, dar și al schimbărilor climatice, înțelegerea ecologiei acestor specii (ce fac, unde se duc și ce nevoi au pentru a supraviețui) devine esențială în a le ajuta să navigheze prin aceste provocări.

Material realizat de Georgiana Păun, ecolog.

Fotografii: Gál László, Niklas Banowski – https://www.niklas-wildlife.de/

Resursele bibliografice pot fi studiate aici. 

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter


Homepage


Contact


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Munca noastră

Știri

Arii protejate

Comunități

Educație

Natura de lângă noi

Specii vulnerabile

Specii comune


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România

SOCIETATEA ORNITOLOGICĂ ROMÂNĂ, CIF RO5272804, București, Sector 2, int. Călușei 12