Ziua Păsărilor 2020: Din stufăriș, în online 
Olimpiada Speciilor: Sute de copii au participat la etapa regională 
Păsările lunii aprilie – rândunelele și lăstunii 
Din Ucraina la București 
5 tone de semințe au consumat păsările din marile parcuri în această iarnă 
POIM Moldova 
POIM SUD 
Uite Barza! 
România Prinde Aripi 
Grădini și școli prietenoase cu natura 
Aripi Libere 
Păsările Clujului 
Elaborarea Planului de Management al Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina 
Salvează Delta! Scrie viitorul! 
Elaborarea Planului de Management al Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Cântăreți în corul dimineții 
Păsări din pădure și cântecele lor 
Păsări din grădină și cântecele lor 
Cartea micului biolog 
Micul biolog. Păsări 
Insignă viperă comună 
Insignă violetă 
Insignă șobolan de apă 
Insignă prundăraș gulerat mic 
Insignă privighetoare roșcată 
Hrănitoare mică de lemn cu rezervor alimentare 
Hrănitoare mare de lemn cu rezervor alimentare 
Hrănitoare de plastic medie 
Hrănitoare de plastic mică 
Hrănitoare lemn medie Știri
Arlie, ultima acvilă monitorizată satelitar
27 aprilie 2016
Din păcate, Arlie este acum singură acvilă țipătoare mică din România care mai este monitorizată satelitar de ornitologi. Până acum au fost montate 18 emițătoare pe 19 acvile, iar Arlie și Erika erau singurele păsări care mai erau în viață sau de pe care nu căzuse transmițătorul în 2015.
Din luna ianuarie, transmițătorul montat pe Erika nu transmite decât aceeași poziție, undeva în Botswana. Acest lucru înseamnă fie că pasărea a murit, fie transmițătorul nu se mai află pe spatele ei. Din totalul de 19 păsări, doar Arlie mai furnizează acum date.
Spre deosebire de anul trecut, când a sosit pe 31 martie în România și a stabilit un nou record, Arlie a ajuns acasă, la cuibul din Piemontul Făgărașului, cu două zile întârziere, pe dată de 2 aprilie. Datele transmise prin satelit indică faptul că era la cuib în intervalul orar 13-16. Arlie își așteaptă acum partenerul, care va trebui să îi demonstreze că merită să se împerecheze cu ea. An de an, masculul trebuie să îi ofere hrană, să îi arate că poate avea grijă de femelă și de pui din momentul în care vor fi depuse ouăle și până când puiul va fi gata de zbor.
Acvilele depun, de obicei, doar două ouă – iar puiul mai puternic îl aruncă din cuib pe cel mai slab, astfel încât el să primească mai multă hrană din partea părinților. Păsările pornesc în luna septembrie spre cartierele de iernare din Africa și parcurg un drum care variază că distanță de la 9.000 la 12.000 de kilometri. Datele oferite de transmitatoarele satelitare indică nu doar rutele de migrație, ci și teritoriile de hrănire. Datele satelitare din România nu sunt puse la dispoziția publicului, pentru a proteja zonele de cuibărit ale acvilelor. Restul călătoriilor acvilelor poate fi văzut online pe siteul www.pomarina.ro.
Arlie este și ultima acvilă care a primit un emițător satelitar în cadrul proiectului LIFE “Conservarea acvilei țipătoare mici în România”, proiect care a și fost premiat de Comisia Europeană cu distincția Best Project. Beneficiarul proiectului a fost Agenția Regională de Protecția Mediului Sibiu, iar parteneri Grupul Milvus și Societatea Ornitologică Română. Ea a fost capturată, inelată și dotată cu transmițător satelitar în vara anului 2013.
Noutati
Pasărea anului 2020
Societatea Ornitologică Română dă startul unei noi ediții a concursului „Pasărea Anului în România”. Timp de o lună, românii pot vota pentru una dintre cele cinci specii pe care SOR le-a propus ca specie reprezentativă pentru țara noastră în anul următor.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Fiind o specie protejată, primul pas pentru a o ajuta eficient este de a ști câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor.
