Share

EOU 2019 la final

A trecut o lună de la încheierea celui de-al 12 Congres al Uniunii Ornitologilor din Europa, EOU, organizat la Cluj de către Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Biologie și Geologie, în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” și Societatea Ornitologică Română. Congresul EOU a reunit, între 26 și 30 august 2019, aproape 400 de participanți din 37 de țări, de pe 6 continente.

Am profitat de prezența la Cluj a președintelui EOU, domnul Jan-Åke Nilsson pentru a afla mai multe despre conferințe științifice, rezultate și publicul acestora. De asemenea, am discutat puțin și cu domnul Pap L. Péter, coordonatorul echipei de organizare a conferinței.

Domnule Jan-Åke Nilsson, care ar fi, în opinia d-voastră, importanța conferințelor științifice?

Conferințele științifice aduc multe avantaje și beneficii comunității științifice. În primul rând, oferă șansa de a împărtăși realizările științifice recente cu colegii din domeniul tău de cercetare.

Prezentarea rezultatelor este foarte importantă pentru comunitatea științifică, deoarece are loc de obicei înainte de publicarea lor în reviste științifice. Astfel, dacă participi la conferințe, vei avea o primă privire asupra rezultatelor, care te va ajuta să îți stabilești următoarele etape ale cercetărilor.

În al doilea rând, este o modalitate facilă de a afla despre subiecte care nu sunt importante pentru tine acum, dar pot deveni parte din cercetările tale ulterioare.

În al treilea rând, pauzele și serile din timpul conferinței îți oferă cadru propice pentru a împărtăși, într-o manieră informală, idei și rezultate recente. Și nu în ultimul rând, este o mare plăcere să te întâlnești și să discuți cu prieteni cercetători din toată Europa.

Prin ce diferă EOU față de alte conferințe de ornitologie?

Conferințele EOU sunt puțin diferite datorită încercărilor noastre de a încuraja cercetători din toată Europa să participe și să își prezinte activitatea. Din cauza diferitelor „culturi științifice” locale, nu toți cercetătorii sunt încurajați, în egală măsură, de către institutele la care lucrează, să participe la conferințe. Sperăm să îi încurajăm să participe și prin includerea oamenilor din toată Europa în consiliile și comitetele organizatorice.

În ce fel ajung la public rezultatele conferințelor de ornitologie?

Aceasta este o problemă, deoarece interfața dintre conferințe și public nu este prea bine dezvoltată. Ca o primă modalitate de a rezolva această problemă, intenționăm ca la următoarea conferință EOU să includem o sesiune în care cercetătorii să se întâlnească cu publicul, fie sub forma unor scurte prezentări  de popularizare, fie sesiuni în care publicul poate pune întrebări și discuta deschis cu cercetătorii.

Cu ce impresii plecați după această conferință?

Este a doua mea vizită în România, prima a fost acum câteva decenii. Dar și atunci, și acum m-a impresionat ospitalitatea oamenilor, ceea ce face călătoria în țara voastră ușoară și plăcută. În plus, aveți numeroase destinații culturale și cu siguranță natura e printre cele mai spectaculoase din Europa.

Cât de familiar sunteți cu ornitologia din România și ce părere aveți despre ea?

Înainte de prima prezentare plenară a acestei conferințe nu știam prea multe despre ornitologia din România. Știam, bineînțeles, despre valoroasa activitate de cercetare a unor specialiști (Peter Pap, de exemplu) și despre punctele de interes ornitologic, precum Delta Dunării. Acum știu mult mai multe.

Domnule Pap L. Peter, a fost prima conferință EOU desfășurată în România. Cât de important este pentru o comunitate (oraș, universitate, ornitologi) să găzduiască conferințe de asemenea anvergură?

Cred că este foarte importantă atragerea unei astfel de conferințe, atât pentru comunitatea stiințifică, cât și pentru oraș și țară. Ne arată maturitatea profesională și într-o oarecare măsură și importanța specialiștilor din România în ceea ce privește prezența pe plan european. Pentru clujeni sau pentru țară? Conferința ne dă un prilej fantastic pentru a arăta valorile noastre mai ales naturale, dar și cele culturale. Vest europenii au pierdut în mare parte tot ce înseamnă biodiversitate și natură, noi mai avem această resursă care trebuie arătată și conștientizat la nivel local și la nivel de țară. Cred că românii sunt prea puțin conștienți de comoară care încă ne înconjoară și care încet-încet se pierde, din păcate.

Cum stă ornitologia din România la nivel european?
Bine și rău. Bine pentru că sunt deja câțiva specialiști care activează pe plan european și mondial, specialiști recunoscuți și peste hotare. Rău, pentru că suntem prea puțini, și, din păcate, din cauza sistemului educațional subfinanțat și impredictibil, specialiștii noi apar mult prea încet.

Care au fost momentele cele mai importante ale acestei conferințe?
Prezentările plenare sunt întotdeauna momente importante ale acestor conferințe. La aceste prezentări sunt invitați specialiști de renume, ei sintetizând cunoștințele acumulate în ultimii ani în anumite domenii ale ornitologiei. Suplimentar, am organizat mai multe simpozioane, discuții la masă rotundă etc.

Bineînțeles, ca participant nu a fost ușor să selectezi din cele 157 de prezentări orale și tot atâtea prezentări sub formă de poster. Programul a fost foarte încărcat, așa că multe evenimente se derulau în paralel, iar noi supravegheam evenimentele din spate, ca totul să funcționeze bine.

Care au fost provocările organizării unei conferințe cu 400 de participanți din 37 de țări de pe 6 continente în centrul unui oraș cum e Clujul?

Cuvintele cheie ar fi: infrastructură dezvoltată, administrație funcțională, predictibilitate, servicii acceptabile. Cred că aici avem multe de făcut. Fără o infrastructură bine pusă la punct, și aici mă gândesc în primul rând la un centru universitar cu clădiri bine dotate și cu o administrație funcțională, eventual un centru de conferințe, șansa să faci greșeli este enorm de mare.

Practic, la Cluj și în alte orașe din România, avem deja know-how-ul prin care să atragem evenimente în țară, există potențial și oameni pregătiți, însă infrastructura și impredictibilitatea lucrurilor dau multe bătăi de cap organizatorilor. În plus, trebuie să prezinți sincer valorile locale și nu să încerci să arăți ceva care nu este original sau credibil.

În final, cu o mini echipă fantastică, cu un informatician, cu o mică firmă care se ocupă de organizarea evenimentelor în spate și cu două organizații non-guvernamentale care au adus un suport administrativ și logistic enorm, ne-am descurcat bine. Și acest lucru ne arată că încet-încet ne putem dezvolta și în această direcție, potențial există.

Dacă ți-a plăcut, distribuie
Sistăm livrarea comenzilor până la ridicarea stării de urgență. Vă mulțumim pentru înțelegere.
+