Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Gâscanul Mister Blue a ajuns și în România
21 octombrie 2021
Mister Blue este un mascul de gârliță mică (Anser erythropus) care a fost echipat, în mai 2018, cu un emițător satelitar pentru monitorizarea speciei de către colegii de la BirdLife Norvegia. În acest an, în luna octombrie, gâscanul a fost observat și în România de către colegul nostru Emil Todorov.
Mr. Blue aparține populației de gârlițe mici (Anser erythropus) din zona Fenno-Scandinavia (Peninsula Scandinavă, Finlanda, Karelia și Peninsula Kola). Populația din această zonă numără undeva puțin peste 100 de indivizi, ceea ce o face să fie o specie periclitată în această regiune.
În mod obișnuit, ruta de migrație a acestei mici populații de gâște din Europa începe din Norvegia și continua prin Finlanda, Polonia, Ungaria și Grecia, mai exact lacul Kerkini, unde iernează. Mai mult de jumătate din populația de gârlițe mici care cuibăresc în Europa a ajuns deja în Grecia, pe acestă rută. Mr. Blue însă a decis să facă o călătorie mai puțin obișnuită și a pornit din nord spre Rusia, Kazahstan, Ucraina și România pentru moment. La data de 15 octombrie, emițătorul satelitar transmitea informații cum că Mr. Blue ar fi ajuns în România. În 17 octombrie, colegul nostru, biologul Emil Todorov a observat pasărea în zona Balta Albă.
„Am fost mai atent la deplasarea lui Mr. Blue de când a ales să migreze pe o altă rută decât cea știută până acum. Am văzut când a ajuns în Ucraina și m-am gândit atunci că este posibil să tranziteze și teritoriul României. Pe 17 octombrie am iești pe teren și am reușit să îl găsesc pe Mr. Blue. Se hrănea pe un câmp de porumb proaspăt recoltat, alături de 3.800 de gârlițe mari și încă un alt adult de gârliță mică”, a povestit biologul Emil Todorov.
El mai spune și că „este una dintre primele apariții în România a acestei populații care provine din Europa. Până acum, gârlițele mici care iernează la noi provin din populația speciei care cuibărește în zonă vestică al cercului polar din Rusia”.
Situația la nivel global a gârlițelor mici
La nivel global, gârlița mică este încadrată pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) în categoria „vulnerabil”. Din păcate, specia poate fi confundată ușor cu gârliţa mare (Anser albifrons) care este permisă la vânătoare. Pentru a evita astfel de situații, este nevoie de oprirea vânătorii în zonele de iernare și reducerea deranjului generat de activitățile antropice.
Pasărea este mai mică decât gârlița mare, are un cioc mai mic, fruntea mai înaltă, pata albă de la baza ciocului depăşește linia ochilor, ajungând până pe creștet şi are un cerc galben în jurul ochiului. Iarna se hrăneşte pe pajişti şi culturile agricole de grâu de toamnă din sudul şi estul Europei, în stoluri mixte cu alte specii de gâşte (gârlița mare, gâsca cu gât roșu etc.).
La nivel global populația de gârlițe mici este estimată între 24-40 de mii de indivizi.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
