Orice pasăre contează. EuroBirdwatch 2024 
Graurul, one-bird show 
În căutarea puilor de șoimi dunăreni 
EuroBirdwatch, dacă tot e toamnă 
RESTORIVER – pentru protejarea râurilor afectate de schimbările climatice și pentru siguranța oamenilor 
Mesteacănul 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Mic determinator de fluturi 
Mic determinator de plante 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea Știri
Igienizarea hrănitorilor, la fel de importantă ca aprovizionarea lor
25 ianuarie 2022
Tot mai mulți dintre noi ne pregătim din timp pentru sezonul de hrănire a păsărilor: achiziționăm semințe uleioase, untură, fructe autohtone, realizăm, cumpărăm sau recondiționăm hrănitorile. Odată cu scurtarea zilelor și instalarea temperaturilor negative nocturne, le amplasăm, le alimentăm și așteptăm cu sufletul la gură apariția primilor vizitatori, care cu siguranță nu se vor lăsa așteptați, mai ales dacă hrănitoarea a fost amplasată într-un spațiu verde, prietenos cu animalele. Dar și hrănitorile de pe balcoane ne oferă surprize și cu siguranță nu vor rămâne timp îndelungat cu hrana neconsumată.
În mintea noastră se derulează deja un film simpatic despre cum sparg pițigoiul mare sau cel albastru semințele de floarea soarelui prinse între gheruțe, cum se agață pițigoiul codat de mărul tăiat, cum ciocănesc untura sau slănina crudă înghețată speciile de ciocănitori sau cum inspectează cintezele cojile de semințe căzute, în speranța de a mai găsi câteva cu miezul plin.
Câți dintre noi ne-am pus însă întrebarea: în afară de semințe, hrănitoarea noastră oferă și altceva păsărilor, este sigură pentru ele? Și ne gândim aici nu numai la siguranța față de cei mai comuni prădători, pisicile, cu sau fără stăpân, mereu gata de o partidă de vânătoare, ci și la un alt aspect vital: dacă hrănitoarea amplasată asigură și sănătatea păsărilor.
Evident nici păsările nu sunt private de boli și, ca în cazul oamenilor, agenții patogeni (virusuri, bacterii, paraziți) se transmit mult mai ușor în locuri aglomerate, fie prin contact direct cu un individ bolnav, fie prin echipamente sau mediul contaminat prin diferite secreții și excreții (salivă, sânge, materiale fecale, secreții din ochi etc.) ale păsărilor bolnave. Prădătorii și detritivorii se pot infecta prin consumul păsărilor bolnave sau moarte. Pe lângă menirea de a ajuta păsările sedentare să treacă mai ușor peste lunile în care resursele de hrană sunt limitate sau greu accesibile, hrănitorile neîntreținute în mod corespunzător sunt și vectori pentru multe boli cu simptomatologie și gravitate variabile. În cazul în care aceste boli nu se manifestă printr-un număr mai mare de păsări moarte sau letargice în perimetrul hrănitorilor, rămân neobservate și continuă să se răspândească în mod silențios. Potrivit datelor furnizate de Centrul de Salvare și Reabilitare al Animalelor Sălbatice Visul Luanei, variola, paramixoviroza, capilarioza, salmoneloza, clamidioza, infecțiile fungice și cele cu nematode și protozoare periclitează păsările care vizitează hrănitorile neigienizate, la care se adaugă o altă boală comună, staza ingluvială, care apare în urma consumului de hrană neadecvată.
Variola
Infecție virală caracterizată prin leziuni cutanate (ale pielii), excrescențe negoase în regiunea capului (mai ales lângă ochi și cioc), gâtului, picioarelor. Excrescențele cenușii, roșii, roz sau galbene pot avea dimensiuni considerabile, cele maronii și de mici dimensiuni se pot confunda cu ectoparaziți. Cele mai afectate sunt speciile de pițigoi, brumărițele și porumbeii, dar, conform unui studiu recent, boala apare la 374 specii de păsări din 23 ordine din întreaga lume. Se răspândește prin mușcătura insectelor, contactul direct cu păsări bolnave, prin suprafețe contaminate, unde virusul rămâne viabil un timp mai îndelungat. E o boală extrem de comună, fiind prezentă la 81% dintre păsările bolnave identificate la hrănitori conform studiului mai sus amintit.
Salmoneloza
Infecție bacteriană a tractului digestiv. Nu se manifestă prin simptome specifice. Păsările bolnave rămân în apropierea hrănitorilor, au penajul ciufulit, umflat, sunt letargice și nu se feresc de pericole. Se hrănesc până la epuizarea finală. Bacteria se răspândește prin fecale, prin urmare contaminează toate suprafețele cu care păsările au contact. Evident, cele mai predispuse sunt speciile care se hrănesc pe sol, precum florinții, cintezele, vrăbiile, dar nici celelalte specii care vizitează hrănitorile nu sunt în siguranță, mai ales dacă păsările au acces în interiorul hrănitorilor. În general indivizii simptomatici își pierd viața în 1 – 3 zile. Bacteria a provocat epidemii în Elveția în anii 1950, în America de Nord în 1997 – 1998, iar în Norvegia în 1999-2000 a fost identificată la 64,8% dintre paseriformele moarte în jurul hrănitorilor.
Salmonella sp. se poate răspândi și la animale de companie și oameni, așadar păsările moarte și echipamentul contaminat se gestionează cu mănuși de unică folosință, iar după manipularea acestora este necesară igienizarea mâinilor cu apă și săpun.
Conjunctivită
Agentul patogen este bacteria Mycoplasma gallisepticum. Păsările infectate prezintă pleoape roșii și umflate, frecvent cu cruste, secreție oculară abundentă, fotofobie, mâncărime constantă și deranjantă. În cazuri mai grave ochiul afectat se ține închis. Multe păsări la care se manifestă semnele bolii își pierd viața în urma înfometării sau riscului crescut de prădătorism. Experimentele au arătat că păsările cu încărcătură bacteriană redusă dezvoltă anticorpi. Denumită și boala mugurarului roșu mexican, apare mai ales la speciile de cinteze, dar și alte păsări sălbatice. Riscul de a contacta boala este mai ridicat în cazul hrănitorilor de tip tub, în cazul cărora păsările au acces la semințe printr-un orificiu îngust.
Infecțiile fungice precum aspergiloza sau candidoza
Apar cel mai des la păsările imunocompromise. Scăderea imunității se datorează mai ales alimentației neadecvate, stresului și mediului neigienic. Agenții patogeni, sporii, provin din hrana alterată (ex. pâinea mucegăită, semințele mucegăite), acumulări de praf, resturi de mâncare și alte materiale din hrănitori, umezite de precipitații, excremente etc. Odată ajunși în organismul păsărilor provoacă leziuni la nivelul plămânilor, gușei, traheei, esofagului, intestinelor, ficatului. Aspergiloza declanșată de Aspergillus fumigatus este una dintre cele mai frecvente boli respiratorii la păsări. Păsările bolnave sunt lipsite de energie, respiră greu, devin letargice.
Ectoparaziții precum acarienii din genul Knemidiocoptes cauzează inflamarea picioarelor, apariția așa-numitelor picioare solzoase. Solzii sunt incrustații uscate dezvoltate în urma iritațiilor produse de acarieni și resturi de piele ce rezultă din penetrarea acestora în țesuturi. Și ciocul poate fi afectat. Leziuni de acest tip apar mai ales la cinteze și de zeci de ani se raportează în Marea Britanie, Republica Cehă, Germania, Suedia etc. preponderent în perioada de hrănire. Până în momentul de față acarienii acestui gen nu se consideră a fi răspunzători în mod exclusiv de moartea păsărilor, dar evident își pun amprenta asupra rezistenței păsărilor față de alte boli.
Stază ingluvială
Chiar dacă nu este o boală fungică, virală sau bacteriană, poate fi legată de hrănitorile de păsări, mai precis de tipurile de alimente neadecvate, pe care noi le oferim din lipsă de cunoștințe, iar păsările le consumă, fără să știe că au o capacitate limitată de a le digera. Vorbim aici de pâine, chiar pâine mucegăită, produse de patiserie, paste, orez și alte alimente care nu fac parte din dieta obișnuită, naturală a păsărilor. Cel mai des apare sub forma blocării alimentelor în gușă și are urmări fatale.
Ce se poate face?
Fiind vorba de păsări sălbatice, prevenția este activitatea cheie. Numai prin întreținerea adecvată a hrănitorilor, a băilor de nisip, adăpătorilor, precum și a perimetrului hrănitorilor putem să prevenim răspândirea bolilor.
Hrănitorile care au fost utilizate și în sezonul trecut se igienizează înainte de începerea hrănirii și apoi periodic, săptămânal, în cursul iernii. Golim hrana rămasă. Cu ajutorul unor perii sau spatule eliminăm toate reziduurile din hrănitoare. Spălăm cu apă fierbinte cu săpun/detergent de vase sau cu o soluție dezinfectantă cu o concentrație de 5-10%. Insistăm la colțuri și pe suprafețele pe care se așează păsările. Clătim, uscăm și le alimentăm din nou. Ar fi de preferat să nu punem înapoi hrana scoasă la începutul igienizării, ca să nu reintroducem agenții patogeni în hrănitoarea curată. Pentru protecția personală, utilizăm mănuși de unică folosință și, chiar dacă hrănitoarea este de mică dimensiune, e de preferat să fie spălată afară.
Dacă dorim ca igienizarea hrănitorilor să aibă într-adevăr impact pozitiv, aceasta trebuie să fie însoțită și de curățarea celorlalte suprafețe, măturarea perimetrului hrănitorii, igienizarea băii de nisip (în cazul celor mobile se procedează ca și la hrănitori) și a adăpătorii. Se știe că prezența apei este mai rapid detectată decât cea a unei hrănitori și luciul apei atrage păsările de pe o suprafață mare, așadar și adăpătorile devin puncte atractive și aglomerate ale spațiilor verzi. Tocmai de aceea și adăpătoarea se curăță, se dezinfectează în mod regulat și, dacă este posibil, se schimbă apa zilnic chiar și în lunile geroase.
Vigilența noastră joacă de asemenea un rol esențial în asigurarea unui mediu adecvat și sănătos pentru păsările care ne frecventează hrănitorile. Identificarea păsărilor moarte în grădină sau a celor vizibil bolnave ne oferă șansa de a apela în timp util la ajutorul specialiștilor (medici veterinari, ornitologi) și de a interveni rapid. De asemenea, dacă observăm că hrănitoarea nu se golește în câteva zile, este recomandat să o alimentăm cu o cantitate mai redusă de hrană. În acest mod prevenim alterarea ei. Pe de altă parte, dacă hrănitoarea este mult prea aglomerată, fie amplasăm o hrănitoare de dimensiuni mai mari, fie mai multe hrănitori, de preferat de tipuri diferite și cu hrană variată, la o distanță mai mare una de cealaltă, permițând astfel distribuirea „aerisită” a păsărilor.
Hrănitorile curate, alimentate cu hrană adecvată, atrag un număr mai mare de păsări de care ne putem bucura pe toată perioada hrănirii. Activitatea are un impact pozitiv și asupra stării noastre de spirit. Cu toții suntem mai fericiți și mai entuziaști când observăm păsări viguroase cu penajul lucios și neted, mai degrabă decât unele letargice, apatice, cu pene umflate, dezordonate și mate. Nu trebuie să uităm că păsările aduc culoare și viață în grădinile noastre chiar și în lunile lungi de iarnă. În restul anului ne răsplătesc eforturile prin combaterea speciilor cu impact negativ asupra activităților noastre agricole, și, totodată, continuă să ne încânte prin prezența lor și prin cântecul lor matinal. E datoria noastră să le ajutăm să treacă peste lunile de iarnă, mai ales că noi, oamenii, suntem răspunzători și pentru reducerea resurselor de hrană în mediile urbanizate, prin reducerea spațiilor verzi în favoarea suprafețelor dominate de beton sau prin omiterea plantării speciilor autohtone cu fructe și semințe care persistă și sunt consumate și în cursul iernii.
Bibliografie
Dhondt, A. A., Dondt, K. V., Hawley, D. M. & Jenelle, Ch. S. (2007): Experimental evidence for transmission of Mycoplasma gallisepticum in house finches by fomites. Avian Pathology 36 (3): 205 – 208
Feliciano, L. M., Underwood, T. J. & Aruscavage, D. F (2018): The effectiveness of bird feeder cleaning methods with and without debris. The Wilson Journal of Ornithology 130 (1):313–320
https://feederwatch.org/learn/house-finch-eye-disease/
https://www.bto.org/our-science/projects/gbw/gardens-wildlife/garden-birds/disease/warts
https://www.gardenwildlifehealth.org/portfolio/leg-abnormalities-in-finches/
https://www.gardenwildlifehealth.org/portfolio/leg-abnormalities-in-finches/https://www.gardenwildlifehealth.org/portfolio/salmonellosis-in-garden-birds/
https://www.massaudubon.org/learn/nature-wildlife/birds/bird-diseases-parasites
Schaper, L. Hutton, P. & McGraw, K. J. (2021): Bird-feeder cleaning lowers disease severity in rural but not urban birds. Scientific Reports 11, 12835.
Williams, R. A. J., Truchado, D. A. & Benitez, L. (2021): A review on the prevalence of Poxvirus disease in free-living and captive wild birds. Microbiology Research, 12: 403 – 418.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
