Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Impactul îngrijorător al agriculturii intensive asupra păsărilor comune din Europa
18 mai 2023
Schimbările climatice, urbanizarea, modificările forestiere și intensificarea agriculturii sunt factorii care contribuie la declinul speciilor de păsări din Europa. Dintre toți acești factori, agricultura intensivă are cel mai distructiv impact asupra populațiilor de păsări, potrivit celui mai recent articol publicat în revista Academiei Naționale de Științe din SUA (Proceedings of the National Academy of Sciences of USA), una din cele mai citate și cuprinzătoare reviste științifice multidisciplinare din lume, care publică peste 3.500 de articole pe an.
Studiul se bazează pe cel mai amplu și actual set de date continue de monitorizare a biodiversității existent la acest moment, cel provenit din monitorizarea speciilor de păsări comune cuibăritoare la nivel european.
Datele din România provin din observațiile asupra speciilor de păsări cuibăritoare, colectate de către observatori în cadrul celui mai longeviv program de monitorizare a biodiversității de la noi, numit Monitorizarea Păsărilor Comune. Programul a fost început acum 18 ani și este coordonat la nivel național de Societatea Ornitologică Română, în parteneriat cu Asociația pentru protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”. Datele din România analizate în cadrul acestui studiu acoperă, însă, doar 11 ani.
Datele colectate de observatorii noștri sunt analizate si trimise anual către coordonatorul european EBCC (European Bird Census Council). Programul, împreună cu altele similare din 28 de țări europene, formează o rețea (Pan-European Common Bird Monitoring Scheme/PECBMS) cu un scop comun: detectarea schimbărilor la nivelul populațiilor speciilor de păsări comune.
Autorii studiului, dintre care fac parte și biologi din cele două organizații (SOR și Milvus), au luat în calcul date care acoperă 170 de specii comune, monitorizate în peste 20.000 de locații din 28 de țări din Europa, pe parcursul a 37 de ani (1980 – 2016). Un volum imens de date, care a fost pus în balanță cu schimbările provocate de oameni asupra naturii din Europa.
La nivel european, indicii calculați pe baza datelor colectate de rețeaua PECBMS nu ne arată o imagine prea optimistă. Pe termen lung (dacă privim situația din anul 1980 încoace), speciile legate de zonele agricole au înregistrat un declin de 60% (date actualizate în anul 2022). Nici restul speciilor nu o duc foarte bine. La speciile forestiere declinul este de 19%, iar la restul speciilor declinul cumulat este de 10%.
Se ridică întrebarea cu privire la cauzele acestui declin care continuă și acum, potrivit informațiilor actualizate. Autorii au încercat să răspundă la această întrebare analizând mai mulți factori posibili (schimbările climatice, urbanizarea, modificările forestiere și intensificarea agriculturii) și impactul lor diferențiat asupra diverselor categorii de păsări (migratoare vs. sedentare, granivore vs. insectivore, specii iubitoare de căldură vs. specii adaptate la frig).
Potrivit rezultatelor, cel mai puternic factor care contribuie la declinul speciilor de păsări comune la nivel european este agricultura intensivă în care se folosesc pesticide și fertilizanți. Astfel, speciile dependente de zonele agricole sunt cele mai afectate. Evident, există diferențe între diferitele regiuni ale Europei, țările din vest și nord fiind mai afectate decât țările din estul Europei. Însă rezultatele trebuie privite cu precauție, dat fiind faptul că datele au o acoperire mai slabă pentru țările din est (perioada de timp acoperită este semnificativ mai redusă, la noi de exemplu fiind vorba doar de 11 ani).
Aceste informații, corelate cu datele disponibile mai recent pentru România (furnizate de programul Monitorizarea Păsărilor Comune), care arată un declin al speciilor de zone deschise și la noi, subliniază necesitatea și importanța continuării programului de monitorizare. Datele din anii următori vor fi o sursă foarte valoroasă de informații privind evoluția populațiilor speciilor de păsări comune.
Mai multe detalii puteți afla accesând articolul:
bit.ly/FarmlandPracticesAreDrivingBirdPopulationDeclineAcrossEurope
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
