Creștem mari, frumoși, năstrușnici … patruzeci de copii în fiecare vară. Grow Wild 2024 
Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura, ediția VIII 2023-2024 
De la vântureii roșii la șoimii dunăreni în peste 20.000 de cadre 
Atlasul păsărilor din București – patru specii noi în avifauna capitalei 
Ziua Rujului – inspirație, penaje și machiaje 
Mesteacănul 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
Restoriver 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Maraton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce floare este aceasta? 
Animale din Africa și sunetele lor 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Găsește perechea 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Sacoșă prigorie în zbor 
Sacoșă pescăraș albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știri
Migrația de toamnă, la 200 de kilometri în largul Mării Negre
31 octombrie 2022
Migrația păsărilor pe mare este foarte puțin cunoscută de către cercetători. Este plină de pericole și peripeții. La final, doar cei puternici și cei norocoși ajung la destinație în „țările calde”, acolo unde găsesc suficiente resurse de hrană.
La începutul lunii septembrie, pentru al doilea an consecutiv, biologul SOR Emil Todorov se îmbarca pe nava de cercetare Mare Nigrum a institutului GeoEcoMar și pleca, pentru 10 zile, în expediția de monitorizare a migrației de toamnă pe Marea Neagră. În toată această perioadă, au fost realizate 20 de transecte conform unei metodologii specifice care se aplică în zonele marine (viteză constantă a vaporului și înălțimea de pe punte).
Emil a reușit să observe în tot acest timp petrecut pe nava Mare Nigrum 45 de specii de păsări, cu un total de 3.579 de indivizi, dar și 3 specii de cetacee (delfin, marsuin, delfin cu bot gros) cu un număr de 96 de indivizi.
Zeci de specii, observate în timpul cercetării
În timpul expediției, au fost observate cinci specii de interes deosebit pentru zona pelagică a Mării Negre: ielcovanul (Puffinus yelkouan), pescărușul negricios (Larus fuscus), lupul de mare mic (Stercorarius parasiticus), cormoranul moțat (Gulosus aristotelis) și pescărușul mic (Hydrocoloeus minutus). În afara speciilor de păsări marine, colegul nostru a realizat și observații ocazionale. Cele mai frecvente specii de păsări observate au fost silvii, pitulici, codobaturi, muscari și lăcari. Toate speciile enumerate sunt specii insectivore care migrează spre țări mai calde. Multe dintre aceste păsări au fost observate în zilele în care vremea a fost ploioasă și vântul puternic. În asemenea momente, vapoarele devin un adevărat adăpost pentru păsări, iar competiția pentru puținele insecte care se găsesc pe navă devine acerbă. Au fost și cazuri în care multe din păsări au fost găsite moarte, probabil din cauza epuizării. În altele, păsările epuizate deveneau la rândul lor hrană pentru cele mai puternice. De exemplu, un sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) a servit la cină un muscar mic (Ficedula parva).
Emil a văzut și specii pe care nu se aștepta să le zărească la 200 de kilometri în larg, mai ales că vorbim de specii sedentare precum: vânturelul roșu (Falco tinnunculus), guguștiucul (Streptopelia decaocto) și porumbei domestici (Columba livia f. domestica). Cel mai probabil, au ajuns în aceste zone cu ajutorul vapoarelor și derutate de vântul puternic.
Migrația pe mare și importanța cercetării
Pentru păsările care folosesc ca rută de migrație suprafețe mari de apă, vapoarele pe care le întâlnesc în drumul lor spre sud devin adăpost și loc de odihnă. Dacă pentru noi, migrația este un fenomen spectaculos, pentru păsări este o cursă plină de obstacole și doar cele puternice și care au acumulat suficiente resurse pentru această lungă călătorie reușesc să ajungă cu bine la destinația finală. De aceea este important să le asigurăm locuri de odihnă traseu, iar deranjul în locurile de popas să fie minim. Astfel, putem ajuta păsările să se refacă și să se hrănească pentru a reuși să parcurgă întregul drum către țările în care petrec iarna.
Pentru a înțelege cât mai în amănunt deplasările păsărilor în largul Mării Negre în timpul migrației, avem nevoie de cât mai multe date din teren și colectate în cât mai mulți ani. Această expediției de monitorizare a ecosistemului marin, la care a luat parte și biologul Emil Todorov, a fost organizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” INCDM. În total, au participat 10 cercetători, alături de cei 20 de membri ai echipajul navei de cercetare Mare Nigrum a institutului GeoEcoMar.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
