Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT Școli și grădinițe prietenoase cu natura
Nu doar păsările migrează primăvara. Șoferi, atenție la amfibieni!
16 aprilie 2021
Amfibienii (broaștele, salamandrele și tritonii) sunt animale cu un ciclu de viață complex și, după cum sugerează și numele, își împart viața între habitatele terestre (păduri de foioase/conifere și pajiștile adiacente) și cele acvatice.
Reproducerea lor este strâns legată de habitatele acvatice. De aceea, amfibienii se deplasează sezonier către bălțile de reproducere și înapoi spre habitatele terestre.
Acest fenomen, care are loc în decurs de câteva săptămâni la începutul primăverii, presupune deplasarea în masă a amfibienilor din habitatele de hibernare către bălțile de reproducere.
Rutele de migrație nu sunt însă lipsite de pericole. Pe lângă pericolul de a fi prădați de prădători naturali (păsări, mamifere) amfibienii sunt expuși și unor pericole de natură umană, fiind nevoiți să traverseze diverse obstacole în fiecare an.
Dezvoltarea rețelelor de drumuri și circulația intensă, extinderea localităților și poluarea cu lumină, reprezintă unele dintre barierele fizice și capcanele mortale pentru amfibieni în încercarea lor de a se reproduce.
Când se poate observa migrația amfibienilor?
Pe măsură ce se încălzește vremea, iar zilele devin tot mai ploioase, putem observa migrația în masă a unor specii de amfibieni. În serile ploioase de primăvară sute de exemplare se strâng pentru a se deplasa în masă către bălțile de reproducere, parcurgând uneori distanțe considerabile.
În aprilie – mai, când temperaturile sunt favorabile, specii precum broasca roșie de munte, salamandra sau broasca râioasă brună, părăsesc adăposturile din zonele terestre și pornesc într-o călătorie, deseori lungă, având un scop comun: împerecherea. Aceste deplasări sezoniere oferă un minunat spectacol nocturn pentru iubitorii de natură.
Metodele lor de orientare sunt complexe și încă nu sunt pe deplin înțelese. Studii experimentale ne arată însă că unele specii manifestă o fidelitate ridicată față de bălțile de reproducere și teritoriu. Rutele de migrație sunt bine stabilite și folosite an de an de către amfibieni pentru a naviga cu succes către bălți, folosindu-se de diverși stimuli externi (vizuali, olfactivi, magnetici).
De ce traversează amfibienii pe carosabil?
Extinderea rețelelor de drumuri și a construcțiilor umane a condus la întreruperea conectivității între diversele tipuri de habitate esențiale pentru supraviețuirea amfibienilor. Astfel, mulți indivizi sunt nevoiți să traverseze drumurile pentru a ajunge la bălțile de reproducere. Traficul rutier duce la o mortalitate anuală ridicată în rândul amfibienilor. Rata de mortalitate depinde de mai mulți factori: caracteristicile peisajului, mobilitatea speciilor sau abundența și disponibilitatea bălților.
Cum putem ajuta: conduceți prudent, trec broscuțele!
Pentru a reduce impactul negativ al drumurilor cu trafic intens, putem începe prin a conștientiza existența acestui comportament remarcabil al amfibienilor în timpul migrațiilor sezoniere. Astfel, printr-o atenție sporită la volan, mai ales în timpul nopții, putem acorda o șansă la reproducere mai multor indivizi.
Migrația amfibienilor trebuie susținută de soluții tehnice pe termen lung (tunele, țevi, podețe, viaducte, pasaje și garduri, diguri de ghidaj), operațiuni de salvare și amplasarea indicatoarelor de avertizare rutiere în zonele vulnerabile.
De ce sunt atât de importante speciile de amfibieni?
Amfibienii se numără printre cele mai periclitate organisme la nivel global. Având nevoie de habitate complexe pentru a supraviețui, pierderea sau transformarea oricărui habitat poate cauza declinul populațiilor.
Din cauza tegumentului subțire și semi-permeabil, amfibienii sunt sensibili la poluare. De aceea, unele specii de amfibieni sunt buni indicatori, întrucât situația populațiilor ne poate da indicii despre calitatea habitatului în care aceștia se regăsesc.
De asemenea, rolul lor în ecosisteme (ca prădători sau hrană) este extrem de important. Declinul sau dispariția lor pot zdruncina fundamental buna funcționare a ecosistemelor.
În viața lor de adult consumă o cantitate enormă de insecte și alte nevertebrate, devenind un insecticid natural eficient și pentru curțile și grădinile prietenoase cu natura.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
