Iubire și grijă pentru păsări 
Grupul lunii februarie – Călifarii 
Școli Prietenoase cu Natura: Cum ajutăm viețuitoarele în sezonul rece? 
Din nou iarnă, din nou MidWinter 
Membru SOR în anul acvilei de câmp 
Păducelul 
Nucul 
James Bond a fost, de fapt, ornitolog 
Sâmbovina 
Păsări cu „pașaport”. Inelarea păsărilor sălbatice 
It is time! 
POIM Moldova 
POIM SUD 
Uite Barza! 
România Prinde Aripi 
PETlican 
Aripi Libere 
Păsările Clujului 
Elaborarea Planului de Management al Ariei de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina 
Salvează Delta! Scrie viitorul! 
România Sălbatică 
Atlasul Păsărilor Clujului – limba maghiară 
Atlasul Păsărilor Clujului 
Cine trăiește în pădure? 
EBBA 2 
Insignă aușel sprâncenat 
Insignă vultur urecheat 
Insignă fugaci mare 
Insignă sitar de mal 
Insignă vultur (pleșuv) sur 
Hrănitoare mică de lemn cu rezervor alimentare 
Hrănitoare mare de lemn cu rezervor alimentare 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib ciocănitoare 
Cuib A tego 
Cuib A lemn ȘTIRI PROIECT Pasărea Anului
Pasărea Anului 2021
30 octombrie 2020
Societatea Ornitologică Română organizează a treia ediție a concursului „Pasărea Anului” în România. Timp de o lună puteți vota pe pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române una dintre cele cinci specii propuse de specialiștii SOR să fie specie reprezentativă pentru țara noastră în 2021.
Printre candidații pentru titlul de „Pasărea Anului 2021” se numără atât specii comune, cât și specii mai puțin cunoscute de către publicului larg. Cele cinci păsări care intră în „cursa electorală” sunt: turturica, ciocîntorsul, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul mare și acvila de munte. Concurenții de anul acesta s-au pregătit intens pentru „campanie” și vor aduce în discuție teme importante din domeniu, precum: braconajul, intensificarea agriculturii, folosirea pesticidelor, vânătoarea cu plumb.
Turturica (Streptopelia turtur) ne roagă să spunem „Stop degradării peisajului!”. Pasărea zveltă și delicată este în declin serios în Europa, intensificarea agriculturii fiind principalul motiv. Dispariția petecelor de vegetație și utilizarea pesticidelor o privează de hrană și de locuri de cuibărit. Timidă, evită zonele urbane, dar este adesea confundată cu ruda ei apropiată, îndrăznețul guguștiuc.
Migratoare de distanță mare, are de înfruntat pericole pe tot traseul, inclusiv vânătoarea ilegală în unele zone din bazinul mediteranean.
Ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) se face auzit prin sloganul „Stop managementului defectuos al zonelor umede!”. Este o pasăre limicolă inconfundabilă, atât prin coloritul alb-negru al penajului și picioarele albastre, cât mai ales prin ciocul lung, curbat în sus. Acesta este o reușită adaptare la modul de hrănire, cu insecte acvatice și crustacee, pe care le prinde „măturând” cu ciocul deschis dintr-o parte în alta, prin apă și noroi. Secarea zonelor umede lasă specia fără hrană.
Ciocîntorsul este o pasăre socială, singurul candidat cuibăritor în colonie. Cuibul este o scobitură în sol căptușită cu vegetație, inundarea zonelor umede în perioada de cuibărit ducând la pierderea pontei din acel an.
Ciocănitoarea de stejar (Leiopicus medius) speră să convingă cu sloganul „Stop managementului defectuos al pădurilor!”. Cuibărește în păduri de stejar, pure sau în amestec, cu lemn mort abundent, preferând arbori maturi și bătrâni, cu alte cuvinte, tot ceea ce este extras din păduri în mod sistematic.
Spre deosebire de majoritatea ciocănitorilor, nu bate aproape deloc darabana pentru a marca teritoriul. Excavează scorburi în trunchiurile sau ramurile groase ale arborilor. Participă ambii parteneri și muncesc între 8 și 20 de zile pentru o cavitate de 35 centimetri, cu diametrul intrării cam de 4 centimetri.
Sfrânciocul mare (Lanius excubitor) vine în campanie cu sloganul „Stop utilizării fără discernământ a pesticidelor!”, deoarece este serios afectat de această practică, hrana lui fiind în principal rozătoarele și insectele mari. Nici dispariția arborilor înalți din zonele deschise, locul ideal pentru cuibărit, nu îi face viața mai ușoară.
La fel precum sfrânciocul roșiatic, colegul de partid și candidatul de acum doi ani, și sfrânciocul mare obișnuiește să înfigă în țepi prada prinsă, mai ales în perioada de împerechere, când vrea să impresioneze partenera. Obiceiurile alimentare i-au adus numele științific de „măcelar” (Lanius).
Acvila de munte (Aquila chrysaetos) spune un hotărât „Stop vânătorii cu plumb!” și ne atrage atenția asupra pericolului reprezentat de leșurile împușcate cu alice din plumb, consumate de numeroase animale sălbatice. Este, de asemenea, sensibilă la otrăvire.
Silueta păsării cu anvergura de peste doi metri poate fi observată planând peste zonele muntoase și colinare adiacente, în căutarea hranei, care poate fi chiar un exemplar de vulpe!
Acvila de munte sau pajura este o pasăre simbol, fiind reprezentată încă din antichitate pe blazoane și steme. Este unul dintre animalele prezente și pe stema României.
Cum se votează
Mecanismul de votare este simplu. Începând de duminică, 1 noiembrie, trebuie să accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române, să mergeți în albumul dedicat Păsării Anului 2021 și să votați prin „Like” specia preferată. Specia care va strânge cele mai multe voturi până pe data de 30 noiembrie va fi declarată „Pasărea Anului 2021”. Ca și până acum, ea se va regăsi pe cardurile de membru SOR de anul viitor. Vom pregăti articole dedicate și pasărea va fi prezentă la toate evenimentele SOR, în postările de pe Facebook și Instagram, astfel încât toți iubitorii de păsări să afle cât mai multe detalii despre Pasărea Anului 2021.
Noutati
Noaptea Privighetorilor, a noua ediție consecutivă la Cluj
Update: Revenim cu detalii despre Noaptea Privighetorilor. Societatea Ornitologică Română (SOR) anunță reprogramarea evenimentului Noaptea Privighetorilor, din cauza condițiilor meteo nefavorabile prevăzute de prognoza pentru după-amiaza de sâmbătă, 4 iunie. Astfel, pentru cea de-a 9-a ediție consecutivă a evenimentului Noaptea Privighetorilor vă dăm întâlnire vineri, 10 iunie 2022. Clasicul duet dintre muzicieni și păsări va avea loc în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, în secția în aer liber, Tăietura Turcului. Programul evenimentului nu suferă modificări. Evenimentul este realizat cu sprijinul Lidl România.
Proiecte
Materiale SPN
David Attenborough, eroul multor naturaliști, mici sau mari, spunea: În 1945 se credea că a crea rezervații și parcuri naturale este de ajuns pentru a ajuta fauna, dar acest lucru nu mai este o opțiune. Acum, nici măcar toate astea nu sunt de ajuns. Toate terenurile de la țară ar trebui puse la dispoziția animalelor […]
