Pasărea Anului 2021

Turturica (Streptopelia turtur) ne roagă să spunem „Stop degradării peisajului!”. Pasărea zveltă și delicată este în declin serios în Europa, intensificarea agriculturii fiind principalul motiv. Dispariția petecelor de vegetație și utilizarea pesticidelor o privează de hrană și de locuri de cuibărit. Timidă, evită zonele urbane, dar este adesea confundată cu ruda ei apropiată, îndrăznețul guguștiuc.

Migratoare de distanță mare, are de înfruntat pericole pe tot traseul, inclusiv vânătoarea ilegală în unele zone din bazinul mediteranean.

Ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) se face auzit prin sloganul „Stop managementului defectuos al zonelor umede!”. Este o pasăre limicolă inconfundabilă, atât prin coloritul alb-negru al penajului și picioarele albastre, cât mai ales prin ciocul lung, curbat în sus. Acesta este o reușită adaptare la modul de hrănire, cu insecte acvatice și crustacee, pe care le prinde „măturând” cu ciocul deschis dintr-o parte în alta, prin apă și noroi. Secarea zonelor umede lasă specia fără hrană.

Ciocîntorsul este o pasăre socială, singurul candidat cuibăritor în colonie. Cuibul este o scobitură în sol căptușită cu vegetație, inundarea zonelor umede în perioada de cuibărit ducând la pierderea pontei din acel an.

Ciocănitoarea de stejar (Leiopicus medius) speră să convingă cu sloganul „Stop managementului defectuos al pădurilor!”. Cuibărește în păduri de stejar, pure sau în amestec, cu lemn mort abundent, preferând arbori maturi și bătrâni, cu alte cuvinte, tot ceea ce este extras din păduri în mod sistematic.

Spre deosebire de majoritatea ciocănitorilor, nu bate aproape deloc darabana pentru a marca teritoriul. Excavează scorburi în trunchiurile sau ramurile groase ale arborilor. Participă ambii parteneri și muncesc între 8 și 20 de zile pentru o cavitate de 35 centimetri, cu diametrul intrării cam de 4 centimetri.

Sfrânciocul mare (Lanius excubitor) vine în campanie cu sloganul „Stop utilizării fără discernământ a pesticidelor!”, deoarece este serios afectat de această practică, hrana lui fiind în principal rozătoarele și insectele mari. Nici dispariția arborilor înalți din zonele deschise, locul ideal pentru cuibărit, nu îi face viața mai ușoară.    

La fel precum sfrânciocul roșiatic, colegul de partid și candidatul de acum doi ani, și sfrânciocul mare obișnuiește să înfigă în țepi prada prinsă, mai ales în perioada de împerechere, când vrea să impresioneze partenera. Obiceiurile alimentare i-au adus numele științific de „măcelar” (Lanius).  

Acvila de munte (Aquila chrysaetos) spune un hotărât „Stop vânătorii cu plumb!” și ne atrage atenția asupra pericolului reprezentat de leșurile împușcate cu alice din plumb, consumate de numeroase animale sălbatice. Este, de asemenea, sensibilă la otrăvire.

Silueta păsării cu anvergura de peste doi metri poate fi observată planând peste zonele muntoase și colinare adiacente, în căutarea hranei, care poate fi chiar un exemplar de vulpe!  

Acvila de munte sau pajura este o pasăre simbol, fiind reprezentată încă din antichitate pe blazoane și steme. Este unul dintre animalele prezente și pe stema României.

Cum se votează

Mecanismul de votare este simplu. Începând de duminică, 1 noiembrie, trebuie să accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române, să mergeți în albumul dedicat Păsării Anului 2021 și să votați prin „Like” specia preferată. Specia care va strânge cele mai multe voturi până pe data de 30 noiembrie va fi declarată „Pasărea Anului 2021”. Ca și până acum, ea se va regăsi pe cardurile de membru SOR de anul viitor. Vom pregăti articole dedicate și pasărea va fi prezentă la toate evenimentele SOR, în postările de pe Facebook și Instagram, astfel încât toți iubitorii de păsări să afle cât mai multe detalii despre Pasărea Anului 2021.