Natura din nou pe masa autorităților europene 
Pădurea și lacurile Ciric pot deveni o Arie Naturală Urbană 
Vine iarna, pregătim hrănitorile din nou 
Mai mult decât Monitorizarea Păsărilor Comune 
Pasărea Anului 2024 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Și păsările își schimbă cartea de identitate 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Atlasul Păsărilor Clujului – limba maghiară 
Cine trăiește în pădure? 
Orchids of Romania 
Insignă fluturele auriu 
Insignă fluture albăstrelul argintiu 
Insignă fluture gălbiorul migrator 
Insignă fluturele alb al verzei 
Insignă caracatiță 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib ciocănitoare ȘTIRI PROIECT Pasărea Anului
Pasărea Anului 2021
30 octombrie 2020
Societatea Ornitologică Română organizează a treia ediție a concursului „Pasărea Anului” în România. Timp de o lună puteți vota pe pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române una dintre cele cinci specii propuse de specialiștii SOR să fie specie reprezentativă pentru țara noastră în 2021.
Printre candidații pentru titlul de „Pasărea Anului 2021” se numără atât specii comune, cât și specii mai puțin cunoscute de către publicului larg. Cele cinci păsări care intră în „cursa electorală” sunt: turturica, ciocîntorsul, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul mare și acvila de munte. Concurenții de anul acesta s-au pregătit intens pentru „campanie” și vor aduce în discuție teme importante din domeniu, precum: braconajul, intensificarea agriculturii, folosirea pesticidelor, vânătoarea cu plumb.
Turturica (Streptopelia turtur) ne roagă să spunem „Stop degradării peisajului!”. Pasărea zveltă și delicată este în declin serios în Europa, intensificarea agriculturii fiind principalul motiv. Dispariția petecelor de vegetație și utilizarea pesticidelor o privează de hrană și de locuri de cuibărit. Timidă, evită zonele urbane, dar este adesea confundată cu ruda ei apropiată, îndrăznețul guguștiuc.
Migratoare de distanță mare, are de înfruntat pericole pe tot traseul, inclusiv vânătoarea ilegală în unele zone din bazinul mediteranean.
Ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta) se face auzit prin sloganul „Stop managementului defectuos al zonelor umede!”. Este o pasăre limicolă inconfundabilă, atât prin coloritul alb-negru al penajului și picioarele albastre, cât mai ales prin ciocul lung, curbat în sus. Acesta este o reușită adaptare la modul de hrănire, cu insecte acvatice și crustacee, pe care le prinde „măturând” cu ciocul deschis dintr-o parte în alta, prin apă și noroi. Secarea zonelor umede lasă specia fără hrană.
Ciocîntorsul este o pasăre socială, singurul candidat cuibăritor în colonie. Cuibul este o scobitură în sol căptușită cu vegetație, inundarea zonelor umede în perioada de cuibărit ducând la pierderea pontei din acel an.
Ciocănitoarea de stejar (Leiopicus medius) speră să convingă cu sloganul „Stop managementului defectuos al pădurilor!”. Cuibărește în păduri de stejar, pure sau în amestec, cu lemn mort abundent, preferând arbori maturi și bătrâni, cu alte cuvinte, tot ceea ce este extras din păduri în mod sistematic.
Spre deosebire de majoritatea ciocănitorilor, nu bate aproape deloc darabana pentru a marca teritoriul. Excavează scorburi în trunchiurile sau ramurile groase ale arborilor. Participă ambii parteneri și muncesc între 8 și 20 de zile pentru o cavitate de 35 centimetri, cu diametrul intrării cam de 4 centimetri.
Sfrânciocul mare (Lanius excubitor) vine în campanie cu sloganul „Stop utilizării fără discernământ a pesticidelor!”, deoarece este serios afectat de această practică, hrana lui fiind în principal rozătoarele și insectele mari. Nici dispariția arborilor înalți din zonele deschise, locul ideal pentru cuibărit, nu îi face viața mai ușoară.
La fel precum sfrânciocul roșiatic, colegul de partid și candidatul de acum doi ani, și sfrânciocul mare obișnuiește să înfigă în țepi prada prinsă, mai ales în perioada de împerechere, când vrea să impresioneze partenera. Obiceiurile alimentare i-au adus numele științific de „măcelar” (Lanius).
Acvila de munte (Aquila chrysaetos) spune un hotărât „Stop vânătorii cu plumb!” și ne atrage atenția asupra pericolului reprezentat de leșurile împușcate cu alice din plumb, consumate de numeroase animale sălbatice. Este, de asemenea, sensibilă la otrăvire.
Silueta păsării cu anvergura de peste doi metri poate fi observată planând peste zonele muntoase și colinare adiacente, în căutarea hranei, care poate fi chiar un exemplar de vulpe!
Acvila de munte sau pajura este o pasăre simbol, fiind reprezentată încă din antichitate pe blazoane și steme. Este unul dintre animalele prezente și pe stema României.
Cum se votează
Mecanismul de votare este simplu. Începând de duminică, 1 noiembrie, trebuie să accesați pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române, să mergeți în albumul dedicat Păsării Anului 2021 și să votați prin „Like” specia preferată. Specia care va strânge cele mai multe voturi până pe data de 30 noiembrie va fi declarată „Pasărea Anului 2021”. Ca și până acum, ea se va regăsi pe cardurile de membru SOR de anul viitor. Vom pregăti articole dedicate și pasărea va fi prezentă la toate evenimentele SOR, în postările de pe Facebook și Instagram, astfel încât toți iubitorii de păsări să afle cât mai multe detalii despre Pasărea Anului 2021.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
