Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) Știați?
Păsări cu „pașaport”. Inelarea păsărilor sălbatice
21 decembrie 2022
Vrem să plecăm undeva. Obligatoriu cartea de identitate; în funcţie de destinaţie – şi paşaport. La o simplă verificare a datelor din paşaport, oricine poate afla cu uşurinţă cine suntem, de unde venim şi în ce alte țări am mai călătorit. Iar dacă paşaportul ar fi emis sub formă de brăţară sau inel, cu siguranţă că ar fi mult mai uşor de purtat.
Cȃnd vine vorba de monitorizarea păsărilor, recunoașterea corectă a aceluiaşi individ se dovedeşte deosebit de dificilă, date fiind transformările prin care trece o pasăre de la un an la altul sau chiar în decursul aceluiaşi an. Astfel, fie că e vorba de cercetarea migrației impresionante a chirei de mare Thalasseus sandvicensis pȃnă la cartierele de iernare din Africa sau de a afla dacă la un cuib de barză albă Ciconia ciconia a revenit pasărea pe care o știam de anul trecut, marcarea păsărilor rămȃne una din cele mai eficiente soluții pentru a putea urmări și studia etapele din ciclul lor de viață.
Inelarea reprezintă cea mai veche, sigură și utilă metodă de marcare a indivizilor, datȃnd din prima jumătate a secolului al XIX-lea, pionierul inelării păsărilor sălbatice fiind considerat danezul Hans Christian Mortensen. Inelarea presupune capturarea păsărilor şi fixarea unui mic inel de metal pe unul dintre picioare. La aceasta se adaugă ȋnregistrarea unor date de biometrie ale individului (lungime cioc, aripă, coadă; greutate; vȃrstă; sex). Capturea și inelarea păsărilor sălbatice poate fi efectuată numai de către personal specializat, fiecare țară avȃnd propriile centrale de inelare care funcționează ȋn conformitate cu recomandările trasate de organizația responsabilă de coordonarea schemelor de inelare din Europa (EURING). Inelele au un cod unic de referință format din serie, număr și numele țării sau centralei de inelare. Astfel se permite identificarea exactă a individului ȋn eventualitatea regăsirii acestuia (observație, recaptură sau găsirea individului mort). Ȋn baza comparării datelor de inelare cu cele de regăsire, putem afla răspunsul la următoarele ȋntrebări:
- de unde și pȃnă unde au călătorit?
- cȃt pot trăi ȋn medie indivizii unei specii?
- revin la aceleași locuri de cuibărire?
Când comparăm datele de biometrie luate la fiecare recaptură mai putem afla cȃt de propice le-a fost șederea în locurile de cuibărit sau zonele de popas, cât au luat în greutate, cum şi cât au năpȃrlit.
Astfel, pot fi stabilite zone de protecţie specială sau luate măsuri de conservare în funcţie de ce aflăm despre fiecare specie în parte.
Pe lȃngă inelele clasice de metal, la ora actuală se pot folosi ca marcaje suplimentare: inele de plastic, colare (inele amplasate pe gȃtul unor păsări de apă de talie mare, precum gȃște sau lebede), marcaje pe aripi (la unele specii de răpitoare) sau transmițătoare satelitare/ GPS-GSM. Tipul de marcaj (material, culoare, cod) și locul de amplasare alcătuiesc schema de inelare, care diferă ȋn funcție de specie și de țara ȋn care se inelează. Metodele de inelare sunt gȃndite ȋn așa fel ȋncȃt, indiferent de tipul de marcaj, să nu provoace disconfort sau vătămare de niciun fel păsărilor. Marcajele – deşi neobişnuite la prima vedere, cum este cazul colarelor la lebede – sunt suficient de largi pentru a nu afecta respirația, hrănirea sau aranjarea penajului, avȃnd totodată avantajul de a putea fi observate de la mare distanță. Așa se evită stresarea păsărilor ȋn timpul citirii sau fotografierii codului de pe colar.
În România, formarea specialiştilor se realizează sub egida Centralei Ornitologice Române (COR). La nivelul COR se centralizează datele de inelare și regăsire a păsărilor sălbatice inelate pe teritoriul României, precum și a celor inelate în străinătate și regăsite pe teritoriul ţării noastre.
Ce faci când observi sau fotografiezi o păsăre inelată? Raportezi observația, firește! Specialiștii recomandă transmiterea în cel mai scurt timp a informațiilor despre exemplarul inelat către COR la adresa de e-mail ringingromania@gmail.com. În mesaj se va preciza specia, codul inelului, data și locul unde a fost observată pasărea (cât mai precis, de preferat cu punct GPS), precum și numele observatorului. În urma centralizării şi verificării acestor date, vei primi informații despre istoricul de inelare al păsării respective, distanţa parcursă şi timpul scurs de la momentul inelării. Pe lângă aflarea unor date pe cât de interesante, pe atât de importante, vei avea satisfacția de a ști că ai contribuit ca voluntar la un proiect de conservare a unei specii de păsări.
Aşadar, vă aşteptăm să contribuiţi la îmbogăţirea „ registrului de evidență a paşapoartelor” pentru cât mai multe păsări!
Autoare articol: Andreea și Mihaela Ciobotă, Centrala Ornitologică Română
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
