Share

Peste 3 tone de hrană consumate de fauna urbană iarna aceasta

Fauna urbană din România iese cu bine din iarnă. Peste 3.000 de kilograme de hrană au ajuns la păsările și veverițele din parcurile a 14 orașe.

În urmă cu trei ani, SOR (Societatea Ornitologică Română) a demarat proiectul „România Prinde Aripi” în Capitală, iar de atunci alte 13 orașe au grijă de păsări și de fauna urbană.

„Iarna 2017-2018 nu a fost una destul de grea, dar ultima zăpadă a sporit consumul de hrană din pacuri. Am avut peste 3 tone de hrană care au ajuns la păsările cântătoare din parcuri, dar și la veverițe. Avem peste 20 de hrănitori noi, peste 150 de cuiburi artificiale amplasate, am trecut de 60 de voluntari implicați, dar – cel mai important – am reușit să educăm sute de mii de români care să nu mai hrănească păsările sălbatice cu…pâine. Din păcate, lupta cu pâinea nu e o luptă câștigată în totalitate”, a spus managerul proiectului, Valentin Marin.

Din dorința de a face bine, oamenii greșesc și le oferă păsărilor pâine, un aliment care nu le ajută, ci dimpotrivă. Majoritatea speciilor care vin la hrănitori au nevoie de hrană suplimentară pentru a trece peste sezonul geros, când pot pierde și 33% din masa corporală într-o singură iarnă.

Cele mai bune alimente pentru păsări sunt miezul de nucă (pițigoi, ciocănitori), semințele de floarea soarelui crude (pițigoi, vrăbii, cinteze, florinți, scatii), fructele (mierle, sturzi). Pițigoii și ciocănitorile nu refuză nici slănina de porc. O precizare importantă – alimentele trebuie să fie crude, nu prăjite, sărate sau afumate.

În urma câștigării unui grant la competiția națională „ Idei din Țara lui Andrei”, organizată de OMV Petrom, SOR a reușit să ajute păsările din alte zece orașe din România, pe lângă București, Cluj Napoca, Bistrița și Slănic Moldova.

La Baia Mare și la Oradea, elevii școlilor sunt cei care merg zilnic să ducă hrană păsărilor. În parcurile din Sinaia, Tulcea, Buzău și Constanța, de hrănitori se ocupă membrii SOR. În Craiova, Sibiu, Brașov, Iași studenții sunt cei care își protejează păsările din parcuri.

„Avem voluntari din toate categoriile de vârstă. Cel mai tânăr este un elev de clasa a cincea – de 12 ani, iar cel mai în vârstă are… 72 de ani. Ne ajută montaniarzi, silvicultori, traducători, profesori, pensionari și studenți. Ne bucură foarte tare că nu este apreciat doar gestul de a hrăni păsările, ci și partea educativă.

Avem peste 30 de panouri cu păsările din parcuri, orice bunic îi poate indica nepotului cum arată o mierlă, un măcăleandru sau un țiclean, specii comune în parcurile noastre, dar pe care oamenii le confundă”, a mai spus Valentin Marin.

Prin acest proiect încercăm să oferim un model pentru cei care doresc sa se implice în activități de protecția păsărilor și a mediului. În SUA, peste 60% din case și grădini au hrănitori de păsări, iar în Marea Britanie procentul trece de 80.

SOR va opri hrănirea păsărilor din parcuri odată cu primele zile calde de primăvară. Din acel moment, păsările găsesc insecte, hrana lor obișnuită. Mai multe păsări într-un parc înseamnă mai puține insecte (țânțari, muște, omizi) – un pițigoi mare duce peste 1.000 de insecte la puii din cuib într-o singură zi.

Dacă ți-a plăcut, distribuie