Liniile electrice fac noi victime printre pelicanii creți 
Panouri informativ-educative pentru protejarea șoimului dunărean 
Ziua Păsărilor, un eveniment de pus în calendar 
Membri expați. Gerard Gorman, cunoscutul specialist în ciocănitori 
Concurs de desene: Pasărea anului 
Unde vedem papagali în România? 
Unele păsări merită un renume mai bun 
Păsările se hrănesc natural, nu cu alimente procesate 
Bujorul românesc, cel mai cunoscut bujor de la noi 
Măceșul 
Conservarea gâștelor cu gât roșu 
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia 
Conservarea acvilei țipătoare mici în România 
Investigarea prezenței dropiei în România 
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării 
Uite Barza! 
Atlasul Păsărilor din București 
Monitorizarea Păsărilor Comune 
Protecția berzei albe în Lunca Dunării 
International WaterBird Count 
POIM Moldova 
POIM SUD 
ROSPA0059 Lacul Strachina 
ROSPA0052 Lacul Beibugeac 
Blahnița-Mehedinți 
Școli și grădinițe prietenoase cu natura 
Spring Alive 
Pasărea Anului 
Restore Nature 
România Prinde Aripi 
Aripi Libere 
Agricultură pentru biodiversitate 
Big Day_Marton ornitologic 
It is time! 
PETlican 
Noaptea Privighetorilor 
Păsările Clujului 
Ce pasăre este aceasta? 
Pliant Păsări din habitate acvatice 
Pliant Păsări din parcuri și grădini 
Delta Dunării 
România Sălbatică 
Insignă orhidee albină 
Insignă fluturaș de stâncă 
Insignă șoim dunărean 
Insignă șoim dunărean în zbor 
Insignă lăcustar 
Colecția de puzzle-uri educative Păsări acvatice 
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini 
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor 
Puzzle Stârci din România 
Puzzle Corcodei din România 
Sacoșă pescăraș albastru 
Sacoșă pițigoi albastru 
Cuib huhurez mic 
Cuib cucuvea 
Cuib tip B (neasamblat) ȘTIRI PROIECT POIM SUD
Plantele care cresc cu sare în Bărăgan
25 iulie 2018
Ariile naturale protejate sunt de cele mai multe ori văzute ca zone verzi, cu vegetație abundentă. Dar nu sunt toate așa. Trecute deseori cu vederea, sărăturile (terenuri cu plante scunde și rare, cu valoare economica redusă, care se inundă în anumite perioade ale anului, folosite doar pentru pășunat) nu sunt suficient de verzi pentru a ne duce imediat cu gândul la valoarea lor naturală.
Aici, în lunile uscate, solul pare arid, iar printre petecele de vegetație se pot vedea urme albe de sare. Cu toate acestea multe plante au reușit să se adapteze acestor condiții. Pe unele asemănătoare lor le știți. Se găsesc acum la florării sub numele de plante suculente. Se adaptează ușor și nu necesită îngrijire specială.
Halofitele (halo=sare + fytó=plantă, plantele de sărătură) de la Gura Ialomiței
Una din zonele unde acestea se dezvoltă sunt Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu. Este vorba de un perimetru de aproape 3.500 de hectare aflat în Câmpia Bărăganului, pentru care SOR scrie Planul de management.
Cele de la Gura Ialomiței nu sunt atât de bine cunoscute, ca cele din florării, multe dintre ele neavând denumiri populare, ca dovadă că sunt de multe ori ignorate. Pentru biologi, însă, studiul lor este o adevărată provocare, având în vedere că mediul căruia i s-au adaptat atât de bine prezintă condiții foarte variabile, iar pentru al le găsi pe toate biologii noștri trebuie să străbată situl și să surprindă toate aceste modificări.
Principala condiție la care aceste plante s-au adaptat este salinitatea crescută a solului. Halofitele sunt, practic, plante suculente: frunzele sunt groase, cărnoase, mai mult sau mai puţin translucide. „Suculența organelor are un rol important în depozitarea apei, fiindcă pentru plante salinitatea habitatului este de fapt percepută ca secetă. Plantele absorb apa cu ajutorul fenomenului numit osmoză”, explică biologul SOR Mátis Attila.
„Dacă mediul înconjurător al plantei are o concentrație de săruri mai ridicată decât interiorul plantei, absorbția apei nu se manifestă eficient. Pentru a elimina această amenințare, plantele adaptate la mediul sărăturat și-au dezvoltat organele pentru a-și face depozite și economie de apă” – spune Mátis. Cu aparatul foto pe umăr și cu determinatorul la purtător, echipele de botaniști pleacă periodic în căutarea speciilor halofite.
„Comunitățile de sărături se schimbă și se modifică între ele cu o dinamică definită de apa accesibilă în diferite sezoane – explică Mátis. Astfel, primăvara și vara timpuriu, se dezvoltă mlaștinile sărăturate, care însă se usucă până la sfârșitul verii, perioadă în care se dezvoltă comunități specifice malurilor de ape cu mâl, caracterizate de plante scunde, suculente, cu durată de viață scurtă. Una din speciile rare, critic periclitată, găsită în orezăriile abandonate din sudul sitului, este Elatine hungarica”.
Pășunile sărăturate mai uscate sunt dominate de Hordeum histrix și Festuca pseudovina, dar biologii SOR au avut surpriza să găsească și plante rare, precum Trifolium retusum.
Chiar dacă nu sunt atât de evident spectaculoase ca o pădure bătrână sau o pajiște plină de flori, sărăturile sunt speciale pentru că aici trăiesc plante care reușesc să se dezvolte într-un mediu ostil și să facă aceste suprafețe „casă” și pentru alții (nevertebrate, păsari etc., care preferă aceste locuri).
Proiectul „Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiței – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călărași, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteștii de Sus – Gura Ialomiței” este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Noutati
Pactul Verde european nu a fost deraiat, dar Parlamentul European a votat o Lege pentru Refacerea Naturii slăbită
Victoria de astăzi a NATURII a avut un cost foarte mare - pentru a ajunge la un compromis, parlamentarii europeni au sacrificat multe obligații și ținte critice, ajungând la o poziție substanțial mai slabă decât propunerea inițială a Comisiei.
Proiecte
Uite Barza!
Recensământul cuiburilor de berze este un efort de a cunoaște situația berzelor albe în România. Primul pas pentru a le ajutaeste de să știm câte perechi cuibăresc și care este numărul puilor. Colectarea datelor se face cu ajutorul unei aplicații de smartphone care a fost creată special pentru acest proiect, cu ajutorul ENEL România. Pe termen lung, dorim ca această aplicație să fie folosită de cât mai multă lume pentru recenzarea cuiburilor de berze, astfel încât în timp să devină instrumentul de bază pentru colectarea datelor privind cuibăritul acestei specii în România. Aplicația este simplă, dar acuratețea datelor este esențială.
