Share

Știri

Populația de pelicani creți, revigorată în ultimii ani de măsurile de conservare

29 martie 2022

Pelicanul creț a fost, este și va rămâne o specie emblematică pentru biodiversitatea din România, un fel de „rege neîncoronat" al zonelor umede. Pentru conservarea acestei specii de o importanță aparte, monitorizarea pelicanilor creți pe perioade mari de timp, în cadrul unor proiecte precum „Pelican way of LIFE”, a devenit esențială în efortul de observare atentă a dinamicii populațiilor de indivizi din această specie. Care sunt, așadar, perioadele de monitorizare, care sunt locurile de cuibărit și de iernare, dar și care este situația speciei în România? Sunt întrebări la care răspunde biologul Sebastian Bugariu, coordonatorul din partea SOR a activităților din cadrul proiectului internațional „Pelican Way of LIFE”.

Andreea Oprea: Când anume se realizează activitățile de monitorizare din cadrul proiectului și de ce sunt acestea necesare?

Sebastian Bugariu: Avem trei categorii de activități de monitorizare a populației sau recensăminte: evaluarea populației cuibăritoare, care are loc primăvara, monitorizarea sincron de primăvară și monitorizarea de iarnă. 

În ceea ce privește monitorizarea sincron de primăvară, aceasta are loc la jumătatea lunii mai și este un recensământ sincron organizat în toate țările partenere din proiectul Pelican Way of LIFE: România, Ucraina, Bulgaria și Grecia. În plus, la această numărătoare participă încă patru țări importante pentru distribuția speciei: Turcia, Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru. Astfel, numărătoarea sincron se realizează în cea mai mare parte a arealului de distribuție a pelicanilor creți din Europa. Organizarea unei numărători în aceeași zi și, pe cât posibil, în același interval orar, pentru a evita numărarea multiplă, se realizează nu doar pentru a obține date și informații cu privire la efectivele populaționale ale pelicanilor creți, ci și informații cu privire la populația cuibăritoare și structura pe vârste (imaturi și adulți). Aceste date ne ajută să înțelegem demografia speciei (efectivele totale, rata de supraviețuire etc.) și evoluția ei în viitor. De aceea, este important să participe toate țările din sud-estul Europei care se află în arealul de distribuție a speciei.

Monitorizarea de iarnă este o evaluare a siturilor din țările participante la proiectul „Pelican Way of Life”,  prin care ne dorim să observăm zonele în care se adună numere mari de pelicani creți pentru a se putea calcula proporția păsărilor adulte și a celor imature, pentru a verifica pe cât posibil inelele color și alte diverse date. Însă, cel mai important lucru este să identificăm zonele care concentrează un număr mare de pelicani creți. Acest aspect este important atât pentru managementul zonelor respective, cât și pentru a vedea dinamica speciei în perioada de iarnă. Monitorizarea de iarnă se implementează în Grecia doar în zona de vest, nu ca cea de primăvară care are loc în toată țara. În plus, are loc și în țările vecine Albania și Muntenegru. Este organizată la jumătatea lunii noiembrie și asta pentru că în sud sezonul de cuibărit începe mai repede. Pentru populația din bazinul Dunării (Ucraina, România și Bulgaria) numărătoarea de iarnă se realizează sincron la jumătatea lunii decembrie pentru a avea o imagine cât mai clară a populației în zonele de iernare. La noi în țară se evaluează întreg arealul de distribuție a speciei. În ultimele decenii, pelicani creți au început să cuibărească din ce în ce mai devreme, influențați de vremea tot mai caldă de la sfârșitul iernii. De exemplu, anul acesta la jumătatea lunii februarie pelicanii creți cuibăreau deja în colonia de la Tașaul.

Colonie pelicani creți - Lacul Tașaul

A.O: Cum arată datele de la ultima monitorizare, cea din decembrie 2021?

S.B: A fost organizat un recensământ sincron timp de două zile în România, Bulgaria și Ucraina. La monitorizarea din România au luat parte 14 echipe care au încercat să acopere cât mai mult din zonele de iernare pe care le folosesc pelicanii creți. Mai exact, vorbim aici de Valea Mostiștei, zona Iezer Călărași, Valea Oltului inferior și confluența Oltului cu Dunărea, Bistreț, în Delta Dunării și zona lagunară, precum și în siturile din sud-vestul Dobrogei (Bugeac, Oltina, Dunăreni, Vederoasa) și pe coasta Mării Negre. În deplasările din Delta Dunării și zona lagunară echipele noastre au fost însoțite și de agenții de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), partener în acest proiect. Astfel, în decembrie 2021, am numărat 691 de exemplare în România. Echipele din Bulgaria au raportat 1.469, un număr record de pelicani creți față de 2020 când au fost numărate doar 812 exemplare. 

Efective pelicani creți 2020 și 2021

A.O: Unde iernează pelicanii creți?

S.B: Până acum câteva decenii, având în vedere că iernile erau mai dure și perioadele de îngheț erau mult mai îndelungate, specia era considerată ca fiind una migratoare în regiunea Balcanilor și, într-adevăr, cobora spre sud, apoi revenea la începutul primăverii în zonele de cuibărit. Acum, însă, specia este mai degrabă migratoare pe distanțe scurte și dispersivă și se concentrează în diferite zone de-a lungul Dunării sau în alte locuri de-a lungul coastei Mării Negre. De exemplu, în Bulgaria și, respectiv, în Turcia în perioada de iarnă fără să coboare mult spre sud. Asta și pentru că au apărut noi locuri de hrănire și, nefiind o specie strict migratoare, se întoarce mai devreme la începutul sezonului de cuibărit.

În sezonul rece, concentrațiile de indivizi se formează în special în bazinul Dunării, dar și pe coasta Mării Negre spre sud, în orașul Burgas, din Bulgaria, și, respectiv, în Turcia. Populația vestică, cea care este monitorizată de greci se concentrează în zonele umede din regiune. Aici, specia nu migrează efectiv, ci se adună în zonele potrivite de hrănire chiar din regiunea respectivă.

Zonele de iernare cuprind tot cursul Dunării, inclusiv Delta Dunării unde se află coloniile, doar că păsările sunt localizate în diferite zone sau dispersate. Mai mult, efective destul de mari de păsări mai folosesc și alte zone adiacente Dunării sau din lunca inundabilă a Dunării, cum ar fi valea Oltului inferior care este o suprafață acvatică foarte vastă, având peste 130 de kilometri de baraje și lacuri de acumulare. De exemplu, pe toată zona de la Vâlcea și până la confluența Oltului cu Dunărea iernează câteodată efective considerabile. În România, populația de pe Dunăre nu rămâne în zona coloniilor de cuibărit, dar își petrece iarna hrănindu-se pe lacurile mari din Lunca și Delta Dunării și are diferite locuri de odihnă sau se deplasează spre sud pe coasta mării în zona Burgas. Aceste mișcări ale populației se pot vedea și în baza datelelor obținute anul trecut și acum doi ani.

A.O: Ce informații ne oferă aceste monitorizări? Putem vorbi de o revenire a populației de pelicani creți?

S.B: Da, suntem pe un trend ascendent. Sunt mai mulți factori principali care au dus la creșterea populației de pelicani creți. Pe de o parte, diminuarea unor pericole din partea oamenilor, la care au fost supusă specia în trecut. Pe de altă parte, iernile mai blânde din ultimii ani au făcut ca păsările să rămână mai mult în regiune și să fie mai puțin supuse pericolului migrației și găsesc mai multă hrană în această zonă. Un alt factor important este creșterea numărului locurilor de cuibărit, care a dus progresiv la o creștere a numărului de indivizi. Există fluctuații ale populației de la un an la altul, dar considerăm că populația este stabilă și trendul este în general unul crescător. Această creștere a populației de pelicani creți este și efectul activităților de conservare realizate de diferite țări, inclusiv România, în ultimele decenii. În plus, efortul de monitorizare este mai mare acum, atât al coloniilor cuibăritoare, dar și în rest, având în vedere că se organizează o numărătoare în luna decembrie, care este diferită de cea tradițională realizată în ianuarie (MidWinter). Cu cât monitorizarea se face pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât datele obținute pot fi folosite pentru un calcul de tendință. Monitorizarea pelicanilor creți pe termen lung este esențială pentru a putea observa tendințele și dinamica populației speciei, potențialele schimbări, dar și pentru conturarea unor activități necesare conservării și protecției păsărilor.

Colonie pelicani creți - Insula Ceaplacea

A.O: Până acum ce activități au fost realizate în cadrul proiectului Pelican Way of Life și ce acțiuni urmează să implementați?

S.B: SOR a asigurat în România monitorizarea constantă a singurei colonii din afara Rezervației Biosferei Delta Dunării, care este situată pe Lacul Tașaul. Colonie care în ultimii ani a înregistrat o creștere importantă. Totodată, am identificat câteva secțiuni de linii electrice unde au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin coliziune. Pe aceste secțiuni vom monta dispozitive de semnalizare vizuală pentru păsări. Urmează să echipăm câteva păsări cu emițătoare satelitare pentru a urmări deplasările pelicanilor creți în timp real și să inelăm juvenili cu inele colorate pentru a putea observa eventuale cazuri de mortalitate.

Colegii din Bulgaria și Ucraina au montat platforme artificiale pentru cuibărire. Pentru studiul deplasării păsărilor, partenerii din Grecia și Bulgaria au montat transmițătoare satelitare. În februarie 2021, a fost inelat și echipat cu emițător satelitar primul pelican creț din Bulgaria. Timp de aproape 10 luni acesta a transmis date importante despre deplasările acestei specii. În aceste luni, pelicanul a călătorit în cinci țări (Bulgaria, România, Turcia, Grecia și Macedonia de Nord) și a zburat peste 4.676 de kilometri. Cea mai lungă distanță pe care a parcurs-o într-o zi a fost de 285 de kilometri, iar cel mai înalt punct de pe traseul său a fost de 1.987 de metri, înregistrat deasupra nivelului mării. Din păcate acesta a murit în Grecia din cauza coliziunii cu o linie electrică.

A.O: Cât de multe știm despre această specie?

S.B: Este foarte interesant că, deși este una dintre cele mai mari specii acvatice ca dimensiuni, în același timp ascunde foarte multe secrete, inclusiv legate de efectivele cuibăritoare. În regiunea de vest a arealului de distribuție, adică în Balcani, unde este și România, se știu mult mai multe, asta și pentru că a beneficiat de monitorizare pe termen lung și monitorizare atentă a coloniilor cuibăritoare. Cunoaștem destul de bine care este efectivul cuibăritor și au fost implementat măsuri de conservare în ultimele decenii. A fost o specie care a fost detectată destul de rapid ca având probleme și atunci s-au făcut mai multe pentru ea. Pelicanul creț are un areal de distribuție foarte mare care se întinde pe mare parte din Asia și respectiv Orientul Îndepărtat, până în China. Chiar dacă arealul de distribuție este foarte mare, populația este în același timp fragmentată și anumite colonii cuibăritoare sunt în zone foarte puțin știute și nu se cunoaște care este statutul populației. De exemplu, în Mongolia se știe că există o tendință de descreștere a populației și că există un declin, dar nu se cunoaște situația clară pentru că nu se monitorizează zona. Aceeași situație este și în Rusia. Avem destul de puține date de acolo. Probabil sunt zone unde cuibărește, dar nu există o monitorizare coordonată, iar suprafețele sunt uriașe.

Dacă ți-a plăcut, distribuie

Abonează-te la newsletter

Homepage


Contact


Munca noastră

Știri

Proiecte în desfășurare

Proiecte încheiate


Despre noi

Despre SOR

Echipa

Consiliul Director

Sucursale


Păsări și biodiversitate

Păsări din România

Amfibieni

Reptile


Implică-te

Voluntariat

Membri

Donează

Parteneri


Shop

Termene și condiții


Legal

ANPC - Asociația pentru protecția consumatorilor

SOL - Soluționarea online a litigiilor

Politica SOR legată de cookies


Societatea Ornitologică Română este partenerul BirdLife International din România