Știri
Rândunica la ea acasă, iarna
20 decembrie 2020
Rândunica, Pasărea Anului 2020, este de câteva luni în teritoriile sale de iernare. Acolo unde am vrea și unii dintre noi să fim zilele acestea – în țările calde. Nu e foarte precisă localizarea, dar tot este mai exactă decât ceea ce se credea mai demult că ar face păsările în sezonul rece.
Cum vă spuneam în articolul Rândunica, de la legendă la realitate, în trecut oamenii credeau că rândunelele hibernează pe fundul lacurilor sau al mărilor. În timp oamenii de știință au adunat informații valoroase. Însă abia la începutul secolului XX, datorită recapturării în Africa de Sud a unui exemplar inelat în Anglia, s-a demonstrat că rândunelele din Europa își petrec iarna în Africa, elucidând astfel un mister care a fascinat omenirea mii de ani.
Inelarea a fost multă vreme singura modalitate de studiere a deplasărilor păsărilor sălbatice. Este și acum o activitate care furnizează cunoștințe importante. Însă efortul este imens, raportat la rezultatele obținute: din mii de păsări inelate se recapturează doar câteva exemplare. Iar aceste recapturări nu furnizează date despre traseul complet urmat de pasăre. Aflarea rutelor de migrație ale păsărilor mari a fost posibilă prin intermediul transmițătoarelor echipate cu sistem GPS, care transmit informațiile înregistrate către cercetători folosind sateliții sau rețeaua GSM. Rutele de deplasare ale păsărilor mici, care nu pot purta în zbor greutăți mari, au fost stabilite cu mai mare precizie abia după apariția geolocatoarelor. Prima pasăre astfel echipată, și-a luat zborul în 2007.
Geolocatoarele sunt niște dispozitive extrem de ușoare, cântărind 0.3 grame, care pot fi montate pe păsări cu greutate mai mare de 7 grame. Conțin un senzor de lumină, un ceas, o baterie și un sistem electronic care procesează și înmagazinează informația colectată. Ele folosesc lumina zilei (ora răsăritului și a apusului raportată la ceasul intern al geolocatorului) pentru a estima locația păsării. Greutatea redusă, prețul relativ mic și durata de viață lungă sunt punctele forte ale acestei tehnologii.
Dar acest tip de monitorizare prezintă și dezavantaje. Chiar dacă sunt ușoare, unele studii arată că amplasarea geolocatoarelor pe păsări afectează negativ reproducerea și chiar supraviețuirea acestora. O altă provocare e legată de faptul că pentru a accesa informația, pasărea trebuie recapturată, raportul fiind totuși foarte bun (comparativ cu inelarea): 1 pasăre recapturată la 5 păsări echipate cu geolocatoare. Acest neajuns este contracarat prin studierea acelor specii care se reîntorc cu fidelitate în aceleași locații să cuibărească sau să ierneze, făcând mai ușoară prinderea lor. De asemenea, datele furnizate nu sunt foarte precise (comparativ cu locațiile furnizate de transmițătoarele dotate cu sistem GPS). Se încearcă rezolvarea acestui aspect prelucrând informațiile prin programe speciale și prin automatizarea analizei datelor obținute. Desigur, cu cât numărul de geolocatoare recuperate este mai mare, cu atât datele obținute sunt mai precise.
Geolocatoarele s-au folosit cu succes și pentru studierea deplasărilor rândunicilor în Europa, Asia și America de Nord. Prin procesarea datelor astfel furnizate putem avea o mai bună imagine asupra culoarelor de migrație ale acestor păsări emblematice, mesageri ai noilor începuturi.
Însă chiar și cu minusurile enumerate mai sus, datele rezultate folosind această tehnologie sunt deosebit de valoroase. Prin intermediul lor, oamenii de știință obțin informații care îi ajută să înțeleagă mai bine deplasările sezoniere ale păsărilor. Cunoașterea locurilor de cuibărire și de iernare, dar și a punctelor de odihnă și hrănire de pe rutele de migrație, constituie un avantaj considerabil în efortul de conservare al speciilor problematice. Schimbările climatice pun presiune în plus pe păsările sălbatice, iar acestea au nevoie de tot ajutorul pe care știința îl poate oferi.
Chiar dacă ne despărțim de rândunică din postura de Pasărea Anului, ne-ar plăcea să o revedem cu bine în primăvară, sosită din nou, după o călătorie fără mari pericole. Ar fi frumos, ca la sosirea lor aici, acasă, să își mai găsească locurile de cuibărit intacte. Este ceva ce putem face cu ușurință pentru vestitorii primăverilor noastre.
Bibliografie
Liechti, F., W. Witvliet, R. Weber & E. Bächler (2013) – First evidence of a 200-day non-stop flight in a bird.
McKinnon, E., A., Love, O., P. – Ten years tracking the migrations of small landbirds: Lessons learned in the golden age of bio-logging
Pancerasa, M., Sangiorgio, M., Ambrosini, R., Saino, N., Winkler, D., W., Casagrandi, R. (2019) – Reconstruction of long-distance bird migration routes using advanced machine learning techniques on geolocator data
Scandolara, C., D. Rubolini, R. Ambrosini, M. Caprioli, S. Hahn, F. Liechti, A. Romano, M. Romano, B. Sicurella & N. Saino (2014) – Impact of miniaturized geolocators on barn swallow Hirundo rustica fitness traits
Wieland Heim, W. & all (2020) – Using geolocator tracking data and ringing archives to validate citizen-science based seasonal predictions of bird distribution in a data-poor region
Uite barza! – live stream cuib
Arhive
Newsletter
Noutati
Începe al doilea an al Recensământului Internațional al berzelor albe
Societatea Ornitologică Română (SOR), în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus”, anunță lansarea celei de-a doua etape a Recensământului Internațional al berzelor albe în România, în perioada 10 iunie – 15 iulie.
Proiecte
Euro Bird Portal
EuroBirdPortal (EBP) este o inițiativă a EBCC, un portal care agregă în timp real datele observaționale de păsări din Europa. Proiectul își propune să aducă împreună datele încărcate zilnic în diverse portaluri, de mii de observatori din toate țările europene. În portal pot fi vizualizate datele agregate săptămânal, pentru perioada în curs, dar și datele […]


Stimabili membri SOR, în 2026 veți adăuga mierla colecției de carduri anuale
Pasărea Anului 2026
Deschidem sezonul Atelierelor de Hrănitori 2025
Octombrie a fost cu adevărat spectaculos, o lună care ne-a depășit așteptările!
BIG DAY 2025: o zi mare pentru pasionații de birdwatching
Cicoarea
În lumea păsărilor penajul contează mai mult decât am crede
15 modele de hoteluri de insecte pentru o grădină prietenoasă cu natura
Scorușul de munte
În 27 februarie e sărbătorită Ziua mondială a organizațiilor non-guvernamentale
Conservarea gâștelor cu gât roșu
Conservarea șoimului dunărean în NE Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia
Conservarea acvilei țipătoare mici în România
Investigarea prezenței dropiei în România
Salvați pelicanul creț în Delta Dunării
Uite Barza!
Atlasul Păsărilor din București
Monitorizarea Păsărilor Comune
Protecția berzei albe în Lunca Dunării
International WaterBird Count
Restoriver
POIM Moldova
POIM SUD
ROSPA0059 Lacul Strachina
ROSPA0052 Lacul Beibugeac
Școli și grădinițe prietenoase cu natura
Spring Alive
Pasărea Anului
Euro Bird Portal
Restore Nature
România Prinde Aripi
Aripi Libere
Agricultură pentru biodiversitate
Big Day_Maraton ornitologic
It is time!
PETlican
Noaptea Privighetorilor
Păsările Clujului
Ce copac este acesta?
Mic determinator de insecte
Păsări din pădure
Mic determinator de fluturi
Mic determinator de plante
Insignă orhidee albină
Insignă lăcustar
Insignă sfrâncioc roșiatic
Insignă râs model 2
Insignă Linnaea borealis
Cascadia: Monumente ale naturii
Joc memory Găsește perechea
Joc memory Păsări comune din parcuri și grădini
Puzzle Păsări care se hrănesc pe malurile apelor
Puzzle Stârci din România
Sacoșă dumbrăveancă
Sacoșă bujor
Sacoșă prigorie în zbor
Sacoșă pescăraș albastru
Cuib lăstun de casă
Cuib pănțăruș
Cuib tip D 2025
Cuib tip A 2025
Cuib cojoaică